Bolile circulatorii au provocat 63,8% dintre decesele înregistrate în 2023 în regiunea Sud-Vest Oltenia, cea mai ridicată pondere din România, potrivit celor mai recente date Eurostat, publicate pe 29 septembrie 2026. Toate cele opt regiuni ale țării depășesc pragul de 53%, ceea ce așază România printre statele cu cea mai grea povară cardiovasculară din Uniunea Europeană.
Ce arată datele Eurostat
Afecțiunile cardiovasculare au provocat aproximativ 1,6 milioane de decese în Uniunea Europeană în 2023, adică 32,5% din total. Cu alte cuvinte, aproape unul din trei decese din blocul comunitar are această cauză.
Diferențele dintre regiuni sunt mari. În 25 de regiuni europene, aceste boli au fost responsabile pentru cel puțin jumătate dintre decese. Grupul include toate cele șase regiuni din Bulgaria, cu cele mai ridicate ponderi în Yuzhen tsentralen (67,3%) și Yugoiztochen (66,4%). La polul opus, cinci regiuni, situate în Franța, au înregistrat sub 20%.
Statisticile se bazează pe certificatele medicale de deces și pe împărțirea teritorială folosită la nivel european (NUTS 2), care cuprinde 244 de regiuni.
Oltenia, în fruntea regiunilor din România
Cu 63,8%, Sud-Vest Oltenia are cea mai ridicată pondere din România și se află în apropierea valorilor din regiunile bulgare. Potrivit relatării ProTV, urmează regiunile Sud Muntenia și Sud-Est. Cea mai bună situație din țară o are București-Ilfov, dar și acolo ponderea depășește 53%.
Relatarea ProTV indică două explicații posibile pentru ponderile ridicate: îmbătrânirea populației și diferențele de acces la prevenție și la servicii medicale.
România, a doua în UE după rata deceselor
Ponderea din totalul deceselor nu este singurul indicator. Rata standardizată a mortalității, calculată la 100.000 de locuitori și ajustată după structura pe vârste, arată o imagine asemănătoare. Media Uniunii Europene a fost de 313 decese la 100.000 de locuitori în 2023.
În clasamentul pe țări, cea mai ridicată rată a fost în Bulgaria (923), urmată de România (787) și Letonia (726). Cele mai mici valori au fost în Franța (163), Spania (200) și Danemarca (208). Așadar, România nu se află pe primul loc la nivel național, ci pe al doilea, după Bulgaria.
Riscul cardiovascular, de trei ori mai mare
Conferențiarul universitar doctor Ștefan Busnatu a explicat, într-un reportaj ProTV, că un român expus acelorași factori de risc ca un pacient din Europa de Vest are un risc de aproximativ trei ori mai mare să sufere un eveniment cardiovascular grav în următorii zece ani. Factorii comparați sunt fumatul, vârsta, tensiunea arterială, colesterolul și diabetul.
