Nevoile medicale se schimbă odată cu vârsta, iar controalele de prevenție ar trebui adaptate fiecărei etape de viață. Medicul de familie Andrei Panaite a explicat, într-un interviu pentru Digi24, ce analize și investigații sunt recomandate în funcție de vârstă pentru depistarea din timp a unor eventuale afecțiuni.
De la nou-născuți la vârsta școlară
În primii ani de viață, controalele periodice urmăresc creșterea copilului, dezvoltarea neurologică și motorie, vederea, auzul și dentiția, alături de repere precum susținerea capului, mersul sau dezvoltarea șoldurilor. Între 12 și 24 de luni, medicul verifică și eventualele semne de întârziere în dezvoltare sau indicii pentru tulburările de spectru autist.
Analizele de sânge sunt puține la această vârstă și se fac în funcție de necesități: hemoleucograma și feritina pentru anemie, iar calciul, fosforul și fosfataza alcalină atunci când există suspiciunea unor probleme osoase. În România, vitamina D este recomandată de la primele zile de viață, conform protocolului din maternități.
Între 6 și 9 ani, atenția se orientează spre indicele de masă corporală, tensiunea arterială, postura și dantura, dar și spre riscul de exces ponderal. Pot fi evaluate, la nevoie, colesterolul, glicemia și funcția tiroidei, iar părinții sunt sfătuiți să urmărească atât controalele medicale periodice recomandate, cât și calendarul național de vaccinare.
Adolescența: prevenție fizică și emoțională
În adolescență, controalele includ măsurarea tensiunii arteriale și a pulsului, electrocardiograma, evaluarea somnului și a activității fizice. La fel de importantă este, potrivit medicului, discuția confidențială despre fumat, alcool, anxietate sau comportamentul sexual, atât cu medicul, cât și în familie.
Pentru adolescente, hemoleucograma, feritina și sideremia pot depista anemia feriprivă, frecventă în contextul menstruației. Vaccinarea împotriva HPV rămâne un element esențial de prevenție: în România, vaccinul este gratuit pentru persoanele cu vârsta între 11 și 26 de ani și contribuie la prevenirea cancerului de col uterin și a altor afecțiuni asociate infecției cu HPV.
Adulții tineri: controale anuale, chiar fără simptome
Între 18 și 30 de ani, prevenția devine mai importantă pe măsură ce apar responsabilitățile profesionale și familiale, iar grija pentru sănătate trece uneori pe plan secund. Controalele periodice pot include tensiunea arterială, electrocardiograma, evaluarea sănătății mintale și calcularea indicelui de masă corporală, alături de un consult stomatologic regulat.
Potrivit medicului, cel mai important element al prevenției la această vârstă rămân analizele anuale, făcute chiar și în absența oricărui simptom.
Între 30 și 50 de ani: investigații mai specifice
După 35-40 de ani, medicul recomandă investigații suplimentare, în funcție de factorii de risc. Osteodensitometria poate fi utilă femeilor după 45 de ani, pentru evaluarea riscului de osteoporoză, iar genotiparea HPV poate identifica tulpinile cu risc oncogen, la femei și la bărbați.
Ecografia Doppler și ecocardiografia devin relevante mai ales pentru persoanele cu fumat, obezitate, sedentarism sau antecedente cardiovasculare în familie. Pentru femei, testul Babeș-Papanicolau poate identifica modificări ale colului uterin, iar ecografia abdominală poate fi făcută periodic, cu frecvență mai mare atunci când există factori de risc.
După 50 de ani: screeningul oncologic devine prioritar
La această vârstă, screeningul pentru principalele tipuri de cancer devine o componentă esențială a prevenției. Femeile pot face mamografie o dată la doi ani, mai frecvent în cazul unui risc crescut, precum antecedentele familiale sau mutațiile genetice.
La bărbați, testul PSA pentru riscul de cancer de prostată poate fi introdus de la 50 de ani, de regulă la interval de doi ani, în urma unei discuții cu medicul. Pentru cancerul colorectal, atât femeile, cât și bărbații cu risc mediu pot face, de la 50 de ani, testul pentru sângerări oculte în scaun, iar colonoscopia rămâne o investigație-cheie pentru depistarea precoce a leziunilor care necesită tratament.
Cum se fac aceste investigații?
Primul pas este, în toate cazurile, consultația preventivă la medicul de familie, care poate recomanda investigațiile potrivite vârstei și profilului medical al pacientului și poate elibera biletele de trimitere necesare. Multe dintre analizele de prevenție pot fi decontate anual de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Materialul are scop informativ și nu înlocuiește o consultație medicală sau o recomandare personalizată din partea unui medic; investigațiile pot varia în cazul persoanelor cu simptome, boli cronice sau factori de risc crescut.
