Hipertensiunea arterială se numără printre cele mai frecvente afecțiuni cronice, dar poate rămâne nedepistată ani de zile, timp în care afectează treptat inima, vasele de sânge, creierul și rinichii. Medicul cardiolog Alexandru Covaciu a explicat pentru Digi24 la ce valori tensiunea devine un semnal de alarmă, cum se măsoară corect și ce alimente pot ajuta la reducerea riscului.
Ce înseamnă, de fapt, hipertensiunea
Tensiunea arterială nu este o valoare fixă — ea crește firesc în timpul efortului fizic sau al emoțiilor puternice. Diagnosticul de hipertensiune se pune doar atunci când valorile rămân ridicate la măsurători repetate, efectuate corect, în repaus. Medicul explică diferența dintre forma primară, care apare treptat sub influența unor factori precum genetica sau vârsta, și forma secundară, care are o cauză identificabilă, cum ar fi o altă boală sau un tratament medicamentos.
Cele două cifre afișate de tensiometru au semnificații diferite: cea mai mare (sistolica) arată presiunea din momentul în care inima pompează sângele, iar cea mai mică (diastolica), presiunea din intervalul de relaxare dintre bătăi.
De la ce valori devine necesar tratamentul
O tensiune de 140/90 mmHg sau mai mare, confirmată prin măsurători repetate, indică hipertensiune și impune evaluare medicală, spune Covaciu. Pentru valorile intermediare, între 130-139 și 80-89 mmHg, decizia de a începe un tratament ține de profilul fiecărui pacient — fumat, obezitate, antecedente de infarct sau alți factori de risc. La persoanele cu risc cardiovascular ridicat, ținta ideală se situează în jurul valorii de 120/70 mmHg.
Valorile de peste 180/110 mmHg, mai ales dacă sunt însoțite de dureri de cap, amețeli, vedere încețoșată sau dureri în piept, pot indica o criză hipertensivă și necesită apelarea de urgență a numărului 112, nu deplasarea pe cont propriu la spital. Medicul avertizează și împotriva automedicației: administrarea unui medicament neprescris, „după ureche”, poate provoca o scădere periculoasă și bruscă a tensiunii.
Cum se măsoară corect tensiunea acasă?
Pentru o citire fidelă, e nevoie de cel puțin cinci minute de repaus înainte de măsurătoare, fără vorbit, telefon sau picioare încrucișate, iar cafeaua, băuturile energizante și fumatul pot influența temporar rezultatul. La prima evaluare, tensiunea ar trebui măsurată la ambele brațe, ulterior verificările făcându-se pe brațul cu valorile mai mari, prin două citiri succesive la interval de câteva minute.
Pentru monitorizarea de acasă, medicul recomandă un tensiometru automat de braț, cu manșetă potrivită circumferinței brațului — modelele de încheietură sunt mai sensibile la poziția mâinii și pot da rezultate eronate.
Simptome discrete și complicații severe
Hipertensiunea este numită adesea „ucigașul tăcut” pentru că, în multe cazuri, nu produce niciun simptom vizibil, iar prima manifestare poate fi direct o complicație gravă, precum un accident vascular cerebral sau un infarct. Atunci când apar semne, acestea pot include amețeli, dureri de cap, oboseală, dificultăți de respirație sau sângerări nazale — dar niciunul nu este suficient, singur, pentru un diagnostic.
Netratată, boala poate afecta inima, creierul, rinichii, vasele de sânge și arterele membrelor inferioare, cu riscuri care merg de la insuficiență renală până la anevrism de aortă, o urgență medicală majoră.
Prevenție: sare, mișcare și câteva alimente-cheie
Printre măsurile de prevenție, medicul recomandă limitarea sării la 5-8 grame pe zi — atenție la pâine și mezeluri, unde sarea e deja prezentă — evitarea consumului zilnic de alcool, mișcare de aproximativ 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână, o alimentație echilibrată și 7-8 ore de somn.
Câteva alimente au fost asociate cu efecte favorabile asupra tensiunii: sfecla roșie, usturoiul, fructele de pădure, uleiul de măsline, iaurtul și chefirul, precum și ceaiul verde sau cel de hibiscus. Covaciu subliniază însă că niciun aliment consumat ocazional nu poate înlocui un tratament prescris de medic — efectul apare doar în cadrul unei alimentații constante și echilibrate. Cafeaua, precizează medicul, nu provoacă hipertensiune, dar poate crește temporar valorile în primele 15 minute după consum; persoanele cu hipertensiune pot bea, în general, până la 2-3 cești pe zi, în funcție de toleranța individuală.
