Riscul crește în anturajul apropiat
Sănătatea mintală a adolescenților este influențată nu doar de familie și școală, ci și de cercul de prieteni. Un studiu publicat în JAMA Psychiatry, realizat pe peste 600.000 de adolescenți finlandezi, arată că riscul de a primi un diagnostic de tulburare psihică este mai mare atunci când un prieten apropiat se confruntă cu probleme similare.
Rezultatele au atras atenția și prin faptul că asocierea a fost observată mai ales în rândul elevilor de liceu. Potrivit datelor prezentate în materialul citat de The New York Post, adolescenții din anturajul unei persoane diagnosticate cu depresie sau alte tulburări mintale au fost mai predispuși să primească, la rândul lor, un diagnostic asemănător.
Ce au observat cercetătorii?
Studiul a indicat și o legătură între riscul de îmbolnăvire și faptul că prietenii aveau o predispoziție genetică pentru astfel de afecțiuni, adică proveneau din familii în care existau deja diagnostice de depresie ori alte tulburări psihice. Cercetătorii nu susțin însă că vulnerabilitățile emoționale sunt, propriu-zis, „contagioase”.
Explicația oferită de medicul psihiatru Consuelo Cagande este că, la această vârstă, sentimentul de apartenență se construiește mai ales prin relațiile cu prietenii. În momentul în care un adolescent vorbește deschis despre stările sale, ceilalți pot deveni mai atenți la propriile emoții și pot recunoaște simptome pe care înainte le ignorau.
Sprijinul între prieteni are limite
Specialiștii avertizează totuși că sprijinul reciproc nu este suficient atunci când apar semne serioase de depresie. Dacă un adolescent vorbește despre depresie severă sau despre sinucidere, prietenii trebuie să îl asculte și să îl încurajeze, dar și să anunțe un adult. În astfel de situații, intervenția rapidă poate face diferența.
Mesajul studiului este că relațiile apropiate pot avea un rol important atât în recunoașterea problemelor, cât și în direcționarea către ajutor specializat. În lipsa acestui sprijin, simptomele pot fi ignorate mai mult timp, iar intervenția poate veni prea târziu.
OECD: o problemă și pentru economie
Avertismentul vine și în contextul unui raport publicat în acest an de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), intitulat Child, Adolescent and Youth Mental Health in the 21st Century. Documentul arată că deteriorarea stării de bine a tinerilor a început cu mult înainte de pandemie și că efectele ei depășesc zona medicală.
OECD subliniază că adolescenții și tinerii cu probleme de sănătate mintală întâmpină mai des dificultăți școlare, au o tranziție mai grea către piața muncii și sunt mai expuși perioadelor de inactivitate sau șomaj. În acest fel, depresia și anxietatea devin nu doar teme de sănătate publică, ci și factori cu impact economic pe termen lung.
O temă care cere atenție timpurie
Concluzia comună a acestor date este că sănătatea mintală a adolescenților trebuie urmărită din timp, cu atenție la semnalele din familie, școală și grupul de prieteni. În cazul tinerilor, sprijinul rapid și accesul la evaluare de specialitate rămân esențiale pentru a limita agravarea problemelor.
Studiul finlandez și raportul OECD indică aceeași direcție: problemele emoționale ale adolescenților nu mai pot fi tratate ca episoade izolate, ci ca un fenomen cu efecte asupra întregii societăți.
