Sari la conținut
BREAKING
Sănătate

Rețelele sociale și depresia la adolescenți

Kaboompics Remote Work And Home Office With Laptop Phone And Camera
2 min citire177 vizualizări

Un studiu pe zece ani indică un risc crescut

Adolescenții care petrec două sau mai multe ore pe zi pe rețelele sociale au un risc mai mare de afectare a stării de bine și de apariție a depresiei, arată un studiu australian desfășurat pe parcursul unui deceniu. Cercetarea a urmărit aproape 1.200 de tineri și a analizat legătura dintre utilizarea platformelor online și sănătatea mintală în perioada adolescenței.

Rezultatele, publicate în Medical Journal of Australia, arată o asociere între folosirea intensă a platformelor și o creștere mică, dar vizibilă, a problemelor de sănătate mintală în anul următor. Autorii studiului spun că efectul este mai pronunțat în prima parte a adolescenței.

Cine a fost inclus în cercetare?

Studiul a fost coordonat de Murdoch Children's Research Institute din Australia și a monitorizat participanți din Melbourne, cu vârste cuprinse între 9 și 19 ani. Datele au fost colectate anual, ceea ce le-a permis cercetătorilor să observe evoluția stării de bine, a anxietății, a depresiei și a comportamentelor de autovătămare.

Analiza a fost realizată înainte de introducerea, în 2025, a restricțiilor privind accesul la platformele sociale pentru persoanele sub 16 ani, măsură adoptată de Australia. Cercetătorii au urmărit și efectele expunerii la conținut online dăunător, precum și ale hărțuirii cibernetice.

Diferențe între fete și băieți

Impactul a fost cel mai vizibil în rândul fetelor de 12 și 13 ani, însă cercetătorii spun că au fost observate creșteri și în cazul băieților. Chiar dacă riscul suplimentar la nivel individual este descris ca modest, autorii subliniază că efectele pot deveni importante la nivelul populației, dacă expunerea este larg răspândită.

Autoarea principală, Nandi Vijayakumar, cercetătoare la MCRI și la Universitatea Deakin, a spus că prima parte a adolescenței reprezintă o fereastră critică pentru intervenție. Mesajul studiului este că obiceiurile digitale formate devreme pot avea consecințe care se văd mai târziu.

Ce recomandă cercetătorii

Coautoarea Susan Sawyer a arătat că rezultatele susțin nevoia unor limite adaptate vârstei, a unor programe mai bune de alfabetizare digitală și a unor îndrumări mai clare pentru părinți. În viziunea cercetătorilor, reducerea timpului excesiv petrecut în fața ecranelor poate diminua riscurile asociate sănătății mintale.

Studiul se adaugă unei serii de cercetări care au atras atenția asupra modului în care utilizarea platformelor online influențează adolescenții. În acest caz, concluzia principală este una prudentă: nu orice utilizare a mediului digital este problematică, însă timpul prelungit și expunerea repetată pot conta în mod semnificativ în perioada de formare.

Pe fondul dezbaterilor tot mai intense despre accesul minorilor la platforme online, rezultatele oferă un argument suplimentar pentru politici publice și recomandări familiale mai clare. Pentru adolescenți, echilibrul dintre conectare și limitarea timpului online rămâne o temă de sănătate publică, nu doar una de comportament digital.

Comentarii

Intră în cont pentru a comenta

Autentifică-te
Se încarcă comentariile...
Newsletter

Semnal — Briefingul de dimineață

Cele mai importante ştiri ale zilei, direct în inbox. Gratuit, fără spam.