Curtea Constituțională a admis joi sesizarea lui Sorin Grindeanu, care a cerut constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, declanșat de Ordonanța de urgență nr. 38/2026 privind Programul SAFE. Informația vine de la surse din instituție, care au vorbit pentru HotNews. Decizia a fost luată cu 5 voturi la 4.
Sesizarea a fost depusă de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și liderul PSD. El susține că Guvernul Bolojan a depășit limitele constituționale după ce fusese demis prin moțiune de cenzură.
Ce reproșează Grindeanu Guvernului Bolojan
Potrivit sesizării, ordonanța a fost adoptată pe 4 mai, iar proiectul a fost modificat în ziua moțiunii, pe 5 mai. Forma finală a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după demiterea executivului. Liderul PSD argumentează că un Guvern interimar putea doar să administreze problemele curente, nu să legifereze.
Conflictul este generat, scrie în sesizare, de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efecte. Prima este adoptarea și publicarea ordonanței de un Guvern care, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai putea face decât acte de administrare curentă. A doua este reglementarea prin ordonanță a unor soluții legislative aflate deja în procedură parlamentară, în dezbatere sau pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților și a Senatului.
Potrivit Digi24, Grindeanu a cerut Curții să constate incompatibilitatea ordonanței cu Constituția și să oblige Guvernul să se abțină de la emiterea oricăror acte normative cu forță de lege primară. Tot în cerere, el vorbește despre un abuz de drept public.
Ce intră în joc: 16,7 miliarde de euro din SAFE
România are o alocare de 16,7 miliarde de euro în instrumentul european de apărare SAFE. Contracte de peste 9 miliarde de euro au fost deja semnate. Fondurile sunt împrumuturi, nu bani nerambursabili, cu dobândă maximă de 3% și perioadă de grație de 10 ani. Rambursarea începe din 2035 și se eșalonează pe circa 30 de ani.
Neconstituționalitatea ordonanței nu ar însemna dispariția programului european și nici anularea automată a contractelor militare semnate, însă multe dintre ele ar fi puse în pericol. Efectul principal ar fi eliminarea, pentru viitor, a mecanismelor introduse de ordonanță, prin care statul poate exproprua active industriale ori prelua participații sau active ale unor companii strategice. Proiectele care depind de aceste mecanisme ar putea fi blocate.
Avocatul Poporului a atacat același act, iar decizia a fost amânată
Potrivit G4Media, în aceeași ședință Curtea a amânat decizia pe cererea Avocatului Poporului de a constata neconstituționalitatea ordonanței. Publicația mai relatează, din sesizarea lui Grindeanu, că Guvernul ar fi extins substanțial proiectul inițial în dimineața de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.
Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat ordonanța pe 12 mai. Ea invocă mai multe prevederi constituționale: art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) privind securitatea juridică, art. 44 privind proprietatea privată, art. 79 privind Consiliul Legislativ, art. 110 alin. (4) privind încetarea mandatului Guvernului și art. 115 alin. (6), care interzice ordonanțele de urgență ce afectează drepturi și libertăți fundamentale. Forma finală a ordonanței nu a avut avizul Consiliului Legislativ, mai arată Avocatul Poporului, potrivit Agerpres, citat de G4Media.
Instituția amintește că un Executiv interimar îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la depunerea jurământului de noul Guvern.
