Curtea Constituțională urmează să pronunțe miercuri o decizie în cazul sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind Ordonanța de urgență nr. 38/2026 referitoare la Programul SAFE, potrivit HotNews. Decizia vine în aceeași zi în care Parlamentul votează asupra Guvernului Mureșan.
Grindeanu a cerut CCR să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de emiterea ordonanței de către cabinetul Bolojan. Potrivit sesizării, Executivul a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026, iar forma finală a ordonanței a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial abia pe 8 mai, la trei zile după demitere.
Grindeanu a susținut că proiectul ordonanței, adoptat inițial pe 4 mai, a fost modificat chiar în ziua moțiunii de cenzură, pe 5 mai. Potrivit G4Media, care citează sesizarea, Guvernul a extins substanțial proiectul în dimineața zilei de 5 mai, prin adăugarea a 12 articole noi, iar expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște că aceste completări au fost motivate de posibilitatea ca, în cazul votării moțiunii de cenzură, Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului.
Argumentul lui Grindeanu: Guvernul interimar nu avea dreptul să legifereze
Liderul PSD a argumentat că Executivul interimar nu avea dreptul să exercite atribuții de legiferare, ci doar să asigure administrarea problemelor curente. Potrivit sesizării citate de G4Media, conform articolului 110 alineatul (4) din Constituție, un guvern demis prin moțiune de cenzură nu mai este abilitat să exercite decât acte de administrare curentă, cu excluderea oricărei competențe de legiferare delegată.
Sesizarea mai arată că unele soluții legislative din ordonanță se aflau deja în procedură parlamentară, în dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a plenului la Camera Deputaților și la Senat. Prin acest fapt, Guvernul ar fi acționat ca o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, potrivit susținerilor din sesizare.
Surse politice au declarat pentru HotNews că judecătorii CCR se pregătesc să admită sesizarea de neconstituționalitate depusă de președintele PSD.
Miza financiară: peste 9 miliarde de euro în contracte deja semnate
România are o alocare de 16,7 miliarde de euro în cadrul instrumentului european de apărare SAFE. Au fost deja semnate contracte în valoare de peste 9 miliarde de euro, care ar putea fi puse în pericol de decizia CCR.
Fondurile SAFE reprezintă împrumuturi, nu fonduri nerambursabile, cu o dobândă maximă de 3%, dar cu o perioadă de grație de zece ani. Rambursarea ar urma să înceapă abia din 2035, eșalonat pe circa treizeci de ani.
Ce s-ar întâmpla dacă OUG 38/2026 e declarată neconstituțională
Neconstituționalitatea ordonanței nu ar însemna dispariția programului european SAFE și nici anularea automată a contractelor de achiziții militare deja semnate, potrivit HotNews. Multe dintre aceste contracte ar fi însă puse în pericol.
Efectul principal ar fi eliminarea, pentru viitor, a unui set de mecanisme introduse prin ordonanță, prin care statul poate expropria anumite active industriale sau prelua participații ori active ale unor companii strategice. Consecința practică ar putea fi apariția unor blocaje ale proiectelor care depind de aceste mecanisme.
Decizia CCR urmează să fie pronunțată în aceeași zi cu votul din Parlament pentru Guvernul Mureșan, într-un context politic în care cele două momente se suprapun direct.
