Curtea Constituțională a României (CCR) ar putea decide miercuri în sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, potrivit Digi24. Conflictul ar fi fost declanșat de ordonanța de urgență referitoare la Programul SAFE, emisă de cabinetul Bolojan.
Grindeanu, liderul PSD, a cerut Curții să constate existența conflictului și să stabilească conduita de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale. Judecătorii au amânat de mai multe ori un verdict în acest dosar.
Reproșul central: un Guvern demis a legiferat
Ordonanța are numărul 38/2026. Potrivit sesizării, Guvernul a adoptat-o și a transmis-o spre publicare după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026. Publicarea în Monitorul Oficial a avut loc pe 8 mai 2026, la trei zile după demiterea cabinetului.
Grindeanu invocă art. 110 alin. (4) din Constituție. Un guvern căruia i s-a retras încrederea poate face doar acte de administrare curentă a treburilor publice, fără competență de legiferare delegată.
Al doilea reproș vizează conținutul actului. Ordonanța reglementează soluții legislative aflate deja în procedură parlamentară, fie în dezbatere, fie pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților și a Senatului. În formularea sesizării, Guvernul s-a transformat astfel dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras mandatul, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul.
Douăsprezece articole adăugate în ziua moțiunii
Din cronologia procedurală reiese, potrivit sesizării, că Guvernul a extins în mod „substanțial” proiectul inițial al ordonanței în dimineața zilei de 5 mai. Era ziua dezbaterii și a votării moțiunii de cenzură, iar proiectul a primit 12 articole noi.
Grindeanu citează din expunerea de motive a legii de aprobare: „Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”.
Din această formulare, președintele Camerei deduce că Guvernul nu a intervenit doar într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară. În opinia lui, a anticipat și a substituit rezultatul procesului legislativ. El apreciază că astfel a diminuat rolul deliberativ al Parlamentului și a afectat echilibrul dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție.
Ce se poate schimba pentru contractele militare
România are la dispoziție 16,7 miliarde de euro pentru apărare prin programul european SAFE. Contractele semnate până acum depășesc 9 miliarde de euro.
Dacă Curtea admite sesizarea, programul și contractele deja încheiate nu dispar automat, dar sunt puse în pericol. Ar dispărea regulile introduse prin ordonanță, care permit statului să exproprieze anumite active industriale sau să preia participații ori active ale unor companii strategice. Proiectele militare care depind de aceste mecanisme riscă să se blocheze.
Banii din SAFE nu sunt fonduri nerambursabile, ci împrumuturi de la Uniunea Europeană, cu o dobândă de cel mult 3%. România beneficiază de o perioadă de grație de 10 ani, deci rambursarea începe din 2035 și se eșalonează pe aproximativ trei decenii.
