Australia, care conduce negocierile conferinței ONU pentru climă de la Antalya, a pus luni pe masă primul proiect al acordului politic de la COP31. Textul cere statelor să grăbească eliminarea treptată a cărbunelui, petrolului și gazelor, inclusiv prin începerea imediată a tranziției în sistemele energetice.
Documentul a apărut chiar la începutul celei de-a doua săptămâni de negocieri. Aproape 200 de state au timp până vineri, 20 noiembrie, să cadă de acord asupra lui prin consens, iar pozițiile lor sunt încă departe una de alta.
Un text mai îndrăzneț decât cel de la Belém
Este vorba despre așa-numita „decizie de acoperire”, declarația politică ce rezumă la final tot ce au convenit statele și fixează direcția pentru anii următori. Turcia găzduiește conferința, iar ministrul turc al mediului, Murat Kurum, este președintele ei. Negocierile și redactarea textelor revin însă ministrului australian al climei și energiei, Chris Bowen, potrivit unui compromis neobișnuit încheiat anul trecut la Belém.
Proiectul reafirmă angajamentul luat în 2023 la Dubai, când statele au acceptat pentru prima dată ideea unei tranziții de la combustibilii fosili. Apoi merge mai departe și vorbește direct despre eliminarea lor treptată, într-un ritm mai rapid. Formularea contrastează cu summitul din Brazilia, încheiat cu o decizie finală care nu pomenea deloc combustibilii fosili, după opoziția marilor producători de petrol conduși de Arabia Saudită.
Documentul exprimă și „îngrijorare profundă” față de depășirea iminentă a pragului de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris. Un studiu recent arată că ritmul încălzirii globale s-a dublat, iar potrivit unui raport ONU publicat luna trecută, lumea este deja pe cale să depășească acest prag. Textul propune ca statele să limiteze cât mai mult această depășire și să readucă încălzirea la 1,5°C cât mai devreme în acest secol.
Proiectul recunoaște, totodată, „rolul central” al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC). Mai multe state europene și țări vulnerabile la schimbările climatice au insistat ca IPCC să fie pomenit explicit în acordul final.
Bătălia pentru banii de adaptare
Al doilea punct sensibil privește finanțarea. Proiectul propune triplarea fondurilor pentru adaptarea la schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare, până la cel puțin 120 de miliarde de dolari pe an în 2035. Este una dintre principalele cereri ale acestor state. La Belém, statele promiseseră deja triplarea, dar fără o țintă exprimată în dolari.
Proiectul își exprimă îngrijorarea față de scăderea finanțării climatice și propune ca nivelul de pornire să fie măsurat după metodologia Oxfam. Aceasta socotește fiecare ajutor la valoarea lui echivalentă în granturi, așa că împrumuturile ar cântări mult mai puțin.




