Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a prezentat miercuri, la Strasbourg, discursul anual privind starea Uniunii, în fața Parlamentului European. Este al doilea discurs de acest fel din mandatul 2024-2029 și a fost rostit în prezența prim-ministrului canadian Mark Carney. Textul anunță un pachet larg de inițiative, de la energie și apărare până la reguli noi pentru accesul copiilor pe rețelele sociale.
Tonul a fost dublu. Von der Leyen a descris Uniunea drept cea mai puternică de până acum, dar și cea mai precară de până acum — o formulare care rezumă distanța dintre ambițiile anunțate și capacitatea reală de a le duce la capăt.
Energie: pariul pe electrificare
Comisia își propune să dubleze ponderea energiei electrice în consumul european până în 2040. Potrivit discursului, măsura ar reduce factura la importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro pe an. Argumentul invocat este costul dependenței: de la închiderea strâmtorii Hormuz, importurile de combustibili fosili au costat Uniunea 90 de miliarde de euro în plus.
Problema nu este însă doar producția. Anul trecut au fost instalate peste 80 de gigawați de capacitate regenerabilă, dar de șase ori mai multă capacitate așteaptă racordarea la rețea. De aici urgența pachetului privind rețelele, alături de investiții în stocare.
Economie: birocrație, piață unică și presiunea chineză
Cele 12 propuneri omnibus reduc sarcina administrativă cu aproximativ 17 miliarde de euro pe an, a spus von der Leyen, care a cerut statelor membre un pact împotriva suprareglementării. Foaia de parcurs „O Europă, o piață” ar urma să fie finalizată până la sfârșitul anului viitor — un dosar pe care România l-a susținut la reuniunea informală a Consiliului European din februarie.
Cea mai dură parte a discursului economic a vizat China. Deficitul comercial al Uniunii cu Beijingul este de un miliard de euro pe zi, iar președinta Comisiei a vorbit despre dezindustrializare în zonele industriale centrale ale Europei. Uniunea depinde de China în proporție de peste 80% pentru multe materii prime critice și de 90% pentru unele pământuri rare. Răspunsul anunțat: o nouă Corporație europeană privind materiile prime critice. Este a doua confruntare comercială majoră a mandatului, după reacția Bruxellesului la tarifele impuse de SUA.
Clima: un plan european pentru caniculă
Bilanțul verii, așa cum a fost prezentat, este sever: 660.000 de hectare arse, circa 12 milioane de tone de culturi pierdute și peste 35.000 de decese suplimentare în timpul valurilor de căldură. Rata de încălzire a Europei este dublă față de media globală, a amintit von der Leyen, care a menționat explicit Dunărea printre fluviile afectate de secetă.
Luna viitoare, Comisia prezintă un cadru privind reziliența la schimbările climatice, care va identifica 100 dintre cele mai vulnerabile teritorii din Uniune. Urmează un Plan european de gestionare a valurilor de căldură, o Inițiativă europeană privind apa — aproape un litru din patru se pierde azi prin conducte — și o Alianță pentru asigurarea riscurilor climatice, într-un context în care doar circa 25% din pierderile provocate de catastrofe sunt acoperite de asigurări private.
Inteligența artificială și accesul copiilor pe rețele
Pe inteligență artificială, poziția anunțată este de echilibru între oportunități și riscuri. Von der Leyen a spus că va invita principalele laboratoare de IA de avangardă la o discuție despre temperarea ritmului de dezvoltare a modelelor de mare anvergură. În paralel, Comisia vrea să mute IA de pe ecran în economia reală, cu inițiative anunțate pentru noiembrie în cinci sectoare: sănătate, transporturi, agroalimentar, producție avansată, apărare și spațiu.
