Uniunea Europeană negociază în același timp bugetul pentru perioada 2028-2034 și perspectiva aderării Ucrainei și a Republicii Moldova, două procese care încep să se influențeze reciproc. Gabriela Ciot, profesor de Relații Internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a explicat pentru Adevărul ce înseamnă această suprapunere pentru România și de ce Bucureștiul ar trebui să depășească teama de a pierde fonduri europene.
Reconstrucția Ucrainei, un cost pe care UE nu îl poate acoperi singură
Potrivit estimărilor citate de specialistă, reconstrucția Ucrainei ar putea costa peste 500 de miliarde de euro în următorul deceniu, o sumă care depășește cu mult ce poate oferi Uniunea Europeană doar din granturi și bugete naționale. Ciot consideră că o gestionare inteligentă a bugetului comun ar permite totuși o aderare graduală a Kievului și a Chișinăului, fără ca acest lucru să devină o problemă majoră pentru blocul comunitar.
În opinia sa, finanțarea reconstrucției ar trebui să combine mai multe surse: instrumentele bugetare ale UE, contribuțiile statelor membre, împrumuturi avantajoase, resursele instituțiilor financiare internaționale și activele rusești blocate, alături de garanții menite să atragă capital privat. Provocarea reală, spune ea, nu este doar găsirea banilor, ci menținerea unei finanțări predictibile pe termen lung.
Pentru Republica Moldova, nevoile financiare sunt mult mai mici. UE are deja un instrument dedicat, Facilitatea pentru reformă și creștere, în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să sprijine infrastructura și reformele necesare apropierii de Uniune, cu condiția ca Chișinăul să poată folosi eficient aceste fonduri.
Agricultura ucraineană, cel mai sensibil dosar
Unul dintre cele mai complicate capitole ale unei eventuale aderări este agricultura. Ucraina are aproape 37 de milioane de hectare de teren agricol, mai mult decât Franța și Spania la un loc, cu o producție dominată de cereale și plante oleaginoase. Ciot atrage atenția că, dacă țara ar intra în Politica Agricolă Comună cu aceleași drepturi ca statele membre actuale, modul de distribuire a plăților directe și a fondurilor pentru dezvoltare rurală ar trebui regândit complet, motiv pentru care state precum Franța urmăresc îndeaproape negocierile privind extinderea.
Specialista subliniază însă și partea pozitivă: o Ucraină integrată ar putea consolida securitatea alimentară a UE și ar aduce o capacitate agricolă suplimentară într-un moment în care acest subiect a devenit strategic pentru bloc.
