Termenul de “tara sfasiata„ (torn country) a fost consacrat de Samuel P. Huntington in faimoasa sa carte Ciocnirea civilizatiilor (The Clash of Civilisations). In esenta, este vorba o tara in a carei textura sociala apar falii intre fondul cultural și/sau religios al societatii și directia total diferita in care elitele și o parte a populatiei doresc sa o duca din motive economice sau politice. Cu alte cuvinte, civilizatia catre care o parte a tarii doreste sa se indrepte nu este sustinuta de traditie și valori.
Din pacate, rezultatul referendumului recent, pare sa plaseze și Republica Moldova, pastrand proportiile, in categoria “tarilor sfasiate". Chiar daca rezultatul majoritar a fost in favoarea aderarii la UE, diferenta extrem de mica dintre cele doua categorii de votanti arata o divizare puternica a societatii de dincolo de Prut.
Un astfel de rezultat a venit ca un soc, unii analisti grabindu-se sa gaseasca vinovati inclusiv la nivelul presedintiei Moldovei. Cred ca este o mare eroare, iar erorile trebuie cautate in alta parte și in alta perioada. De fapt, doamna Maia Sandu a reusit ca in cei patru ani de cand este presedinte sa stranga, atat cat s-a putut, cioburile sparte ale societatii moldovenesti și sa asambleze “bolul„ in care s-a votat totusi majoritar, la limita, “da".
Putea România sa faca mai mult pentru contracararea propagandei ruse din ultimele decenii și aducerea Republicii Moldova mai aproape de Europa? Cu siguranta. Dar asta ar fi presupus o strategie sofisticata și excelent executata de institutii și lideri ai României. Din pacate, senzatia a fost mai degraba a unor actiuni improvizate, care nu au avut la baza intelegerea frustrarilor, preocuparilor, complexelor, miturilor inradacinate in mentalul colectiv al populatiei de peste Prut. Conexiunile politice dintre România și Republica Moldova au fost uneori de neinteles și chiar controversate.
Nu e clar nici astazi ce obiective punctuale, ce plan de parcurs a avut România in relatia cu Republica Moldova in ultimele decenii. Dar cred ca macar de un lucru putem fi siguri, și anume ca se dorea eliberarea Republicii Moldovei din cercul de influenta al Rusiei și reorientarea ei geopolitica catre vest. Din perspectiva acestui obiectiv, rezultatele referendumului ne arata mai degraba un esec.
O explicatie sta in ceea ce unii ar putea considera un paradox: unionismul practicat uneori cu agresivitate in unele cercuri de decizie din România a fost mai degraba un factor de divizare al Moldovei pe care Rusia l-a amplificat și folosit cu maxima eficienta. Astfel, multi dintre promotorii agresivi ai unionismului, ignorand lipsa de entuziasm a populatiei de peste Prut, s-au transformat in “naivii utili„ ai Rusiei.
Printre primii care au sesizat efectul divizant in Moldova al unionismului a fost chiar Maia Sandu, care a redirectionat aspiratiile Moldovei spre UE punand surdina discutiilor care divizau societatea. Și o astfel de orientare ar fi avut cu siguranta mult mai mult succes daca am fi putut arata in Moldova României beneficiile aderarii la UE. Insa, lipsa unei strategii de tara și de viziune au facut ca aceasta parte a României sa ramana una dintre zonele cele mai subdezvoltate și principala sursa de emigratie in vestul Europei. Moldova României nu a fost in niciun moment o “vitrina„ a beneficiilor aderarii la UE. Mai mult, nu doar o data, discursul public din România a pus in seama UE decizii nepopulare, chiar daca ele aveau mult sens economic sau politic.
Se mai poate face ceva pentru angrenarea definitiva a Republicii Moldova pe calea catre UE? In primul rand, romanii și liderii lor ar trebui sa inteleaga ca subiectul unionismului trebuie sa dispara până cand, eventual, el ar putea fi relansat ( sau nu) chiar de Republica Moldova. In al doilea rand, ar trebui asigurat un spatiu mediatic cat mai obiectiv și credibil. Motivul pentru care sursele rusesti sunt mai credibile pentru o buna parte a populatiei ar trebuie investigate și contracarate. Miturile promovate cu obstinatie de propaganda rusa ar trebui demontate de lideri de opinie credibili. Acestia trebuie identificati și sprijiniti. Moldova din România trebuie ajutata sa cunoasca o dezvoltare exploziva astfel devenind imaginea Republicii Moldova de peste ani. Asistenta financiara a UE și a României pentru Moldova trebuie sa se amplifice și sa accelereze dezvoltarea economica pentru a permite intoarcerea unei parti dintre cei emigrati.
Adica, tot proiectul atarna in momentul acesta de un fir.
