Bruxellesul discută extinderea Uniunii Europene
Ideea susținută de Germania privind un statut de „membru asociat” pentru Ucraina a stârnit îngrijorări la București și Kiev, înaintea summitului european de la Bruxelles din 18-19 iunie. Potrivit informațiilor disponibile, propunerea ar însemna o integrare limitată, nu o aderare deplină la Uniunea Europeană.
În centrul dezbaterii se află ritmul extinderii europene și modul în care vor fi tratate dosarele Ucrainei și Republicii Moldova. Pentru România, miza nu este doar una politică, ci și una strategică, în condițiile în care cele două state au fost invitate împreună să deschidă negocierile cu Bruxelles-ul.
De ce ar conta o amânare pentru România?
O eventuală amânare a aderării Ucrainei nu ar afecta doar Kievul. În logica actuală a negocierilor, o blocare a parcursului ucrainean ar putea avea efecte și asupra Republicii Moldova, care a fost asociată cu Ucraina în procesul de extindere. De aici și preocuparea diplomației române, care caută soluții pentru a evita o frânare în lanț.
Surse citate în spațiul public arată că Bucureștiul încearcă să susțină o formulă prin care Republica Moldova să fie asociată mai degrabă cu statele din Balcanii de Vest, pentru a nu rămâne dependentă de ritmul negocierilor Ucrainei. În acest demers, România ar avea sprijinul Franței și chiar al Germaniei, potrivit acelorași informații.
Critici față de aderarea parțială
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a respins ideea unei aderări parțiale, apreciind că nu ar fi corectă față de Ucraina. El a subliniat că atât ucrainenii, cât și cetățenii din Republica Moldova își doresc statutul de membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.