Regele Felipe VI a rupt sâmbătă tăcerea instituțională asupra crizei de la granița de sud a Spaniei, printr-un comunicat al Casei Regale în care își exprimă „marea îngrijorare și indignare” față de intrările masive înregistrate la Ceuta și, într-o măsură mai mică, la Melilla. Mesajul cuprinde o formulare neobișnuit de directă pentru un șef de stat cu rol constituțional simbolic: statul trebuie să vegheze asupra securității celor două orașe autonome și să împiedice repetarea unor astfel de evenimente.
Potrivit Zarzuelei, monarhul consideră necesară adoptarea tuturor măsurilor care să transmită „în mod unitar, clar și hotărât” locuitorilor din Ceuta și Melilla sprijinul și afecțiunea restului Spaniei. Comunicatul menționează explicit și bilanțul uman al crizei — pierderea a zeci de vieți în încercarea de a ajunge pe coastele spaniole.
Un mesaj cu adresă politică
Tonul a fost citit la Madrid drept o atenționare la adresa Executivului. Presa spaniolă a descris comunicatul ca fiind cea mai explicită declarație a lui Felipe VI în fața unei amenințări la adresa integrității Spaniei de la discursul său împotriva procesului independentist catalan din 2017.
Casa Regală a precizat că regele urmărește evoluția situației încă de joi seara și că a purtat convorbiri cu premierul Pedro Sánchez, cu liderul opoziției, Alberto Núñez Feijóo, precum și cu președinții celor două orașe autonome, Juan Jesús Vivas (Ceuta) și Juan José Imbroda (Melilla). Tuturor le-a transmis, potrivit Zarzuelei, „cuvinte de încurajare și fermitate”.
Felipe VI se află la Palma, în Palatul Marivent, unde a continuat să lucreze după întoarcerea din Lima, unde participase la învestirea președintei peruane Keiko Fujimori. Miercuri avusese deja o întrevedere de lucru cu Pedro Sánchez la Marivent.
Ce poate și ce nu poate face Coroana
O eventuală vizită regală la Ceuta și Melilla rămâne, deocamdată, în suspensie. Deși monarhul și-a manifestat în repetate rânduri interesul de a se deplasa în cele două orașe, orice act oficial al Coroanei necesită contrasemnătura Guvernului, astfel încât o vizită instituțională ar depinde de decizia Executivului. Aceeași condiție se aplică și unui eventual mesaj extraordinar adresat națiunii.
Criza care a declanșat reacția
Joi, peste 50.000 de persoane au trecut masiv frontiera dinspre Maroc spre Ceuta, iar Melilla a fost nevoită să închidă punctul de trecere Beni Enzar. Cel puțin 67 de oameni au murit în încercarea de a ajunge la coastele spaniole, potrivit bilanțurilor citate de presa spaniolă. Guvernul a desfășurat forțe militare, a instalat bariere maritime și a gestionat returnarea a zeci de mii de migranți către Maroc.
Ministrul de interne, Fernando Grande-Marlaska, a declarat sâmbătă de la Ceuta că situația a fost în mare parte reversată în 24 de ore și că locuitorii își reiau viața normală. Tot el a susținut că nici autoritățile marocane, nici Centrul Național de Informații (CNI) nu au avertizat Guvernul spaniol asupra aglomerării de migranți din apropierea Ceutei, adăugând că Marocul rămâne „un partener absolut de încredere”.
Afirmația a fost contrazisă de faptul că președintele Ceutei, Juan Jesús Vivas, semnala încă de duminica precedentă sosirea zilnică a peste 200 de persoane care încercau să ajungă înot. Marlaska i-a acuzat, la rândul său, de „egoism, ignoranță și rea-credință” pe liderii europeni care pun la îndoială politica migratorie a lui Pedro Sánchez.
Între timp, Guvernul de la Madrid a activat calea europeană pentru abordarea situației, într-un context în care criza a produs nu doar un scandal intern, ci și tensiuni diplomatice și un semn de întrebare asupra imaginii externe a Spaniei.
