Bilanțul crizei migratorii de la Ceuta a urcat la 79 de cadavre recuperate, potrivit surselor funerare citate de presa locală, iar cifra nu este definitivă. Scafandrii Grupului Special de Activități Subacvatice (GEAS) al Jandarmeriei spaniole estimează că în adâncuri se mai află cel puțin cincisprezece corpuri, astfel încât numărul victimelor va continua să crească pe măsură ce avansează operațiunile de căutare.
Evoluția bilanțului arată cât de lent s-a conturat dimensiunea reală a tragediei: 64 de cadavre recuperate joi, 67 vineri, iar sâmbătă încă șapte corpuri au ieșit la suprafață, ducând totalul la 79. Decesele s-au produs în principal prin înec și prin strivire în apă, în timpul unei avalanșe umane fără precedent la frontiera de sud. Mulți dintre morți erau tineri care încercau să ocolească digul de la Tarajal pentru a ajunge pe țărm.
Amploarea dezastrului a depășit infrastructura orașului: autoritățile au fost nevoite să amenajeze spații suplimentare pentru păstrarea cadavrelor, o măsură excepțională pentru o localitate care nu dispunea de capacitatea necesară.
Cifrele valului
În cele zece zile dinaintea evenimentului, aproximativ 1.500 de persoane ajunseseră înot la Ceuta dinspre Maroc — o presiune care depășise deja capacitatea serviciilor publice. Joi însă, situația s-a schimbat radical: aproximativ 50.000 de persoane au trecut frontiera, iar unele estimări urcă cifra spre 60.000.
Avertismentele care nu au fost urmate de măsuri
Criza nu a venit fără semnale. La 24 iulie, sindicatul Independienții Jandarmeriei descria într-un comunicat o situație dificilă pentru agenții din Ceuta, din cauza creșterii intrărilor pe mare, personalul fiind „complet depășit”. La 27 iulie, Delegația Guvernului declara starea de urgență, după peste o mie de intrări într-o singură săptămână.
Potrivit publicației El Cierre Digital, care citează surse apropiate serviciilor de informații, CNI monitoriza de luni de zile rețelele de traficanți și ar fi avertizat Guvernul cu două luni înainte că se pregătea o mobilizare masivă spre frontiera ceutană. Ministrul de interne Fernando Grande-Marlaska a negat însă existența oricărui raport de informații privind pregătirea valului — deși poziția oficială a Executivului este că mafiile au organizat operațiunea timp de săptămâni. Contradicția a deschis o falie între Ministerul de Interne și cel al Apărării în privința gestionării crizei.
Factorul juridic
Un al doilea element intrase deja în ecuație. O serie de hotărâri judecătorești, ultima a Tribunalului Suprem, au limitat respingerile imediate la frontieră pentru migranții care ajung pe mare: cine sosește înot nu mai poate fi returnat pe cale excepțională, ci doar prin procedura ordinară, cu toate garanțiile aferente. După aceste decizii, Jandarmeria din Ceuta a încetat returnările imediate, la ordinul ministerului.
Asociația Unificată a Jandarmilor a reclamat că agenții au rămas astfel „fără acoperire legală”. Instanța lăsase totuși deschisă o portiță: dacă ar fi instalate elemente de contenție maritime, respingerea imediată pe mare ar redeveni aplicabilă. Această variantă nu a fost explorată.
O reacție considerată tardivă
Întărirea dispozitivului anunțată de Marlaska în cursul săptămânii s-a tradus, în practică, prin treizeci de jandarmi suplimentari și o ambarcațiune care s-a defectat două zile mai târziu. Armata a fost mobilizată abia după ce mii de oameni trecuseră deja frontiera, deși Adunarea din Ceuta — cu toate grupurile politice reunite — ceruse mai devreme mijloace suplimentare și activarea Armatei. Opoziția a calificat răspunsul drept „tardiv și insuficient”, iar președintele orașului autonom, Juan Jesús Vivas, a regretat public întârzierea.
Surse din Jandarmerie au fost mai dure: Guvernul știa de mult că scenariul se putea declanșa, iar soluțiile au venit, ca de obicei, târziu, când mijloacele polițienești ale orașului erau deja blocate.
Apărarea Guvernului
Marlaska a susținut, într-o conferință de presă la Ceuta, că toate resursele disponibile au fost mobilizate din primul moment, enumerând trimiterea de efective suplimentare de Poliție Națională și Jandarmerie, sprijinul Armatei și desfășurarea de mijloace maritime și aeriene. Ministrul a calificat evenimentele de joi drept un atac la adresa integrității teritoriale a Spaniei și a plasat lupta împotriva rețelelor de trafic de persoane în centrul răspunsului guvernamental.
El a insistat că, datorită cooperării cu Marocul, situația a fost „aproape în totalitate” inversată în 24 de ore, evitând să acuze autoritățile de la Rabat de lipsă de control. Pedro Sánchez a mers pe aceeași linie, afirmând că dialogul cu Marocul a fost constant și rezonabil, spre deosebire de criza din 2021. Agenții spanioli de pe teren nu împărtășesc această percepție și reclamă o „neglijență” marocană în primele ore, care ar fi permis situației să atingă proporțiile de mai târziu.
Vineri și sâmbătă, Jandarmeria, Poliția Națională și Armata au canalizat returnarea celor care trecuseră frontiera. Dispozitivul, a precizat ministrul, va fi menținut atât timp cât este necesar.
