Recunosc, când am citit prima dată despre închisoarea Halden din Norvegia, am avut nevoie de câteva momente ca să mă asigur că nu confundasem informațiile. Pentru că, în imaginația mea, o închisoare înseamnă gratii, ziduri înalte, camere reci, uși grele de metal și oameni care își petrec zilele numărând timpul până la eliberare.
La Halden, însă, lucrurile arată puțin diferit. Și când spun puțin, mă refer la faptul că ai putea să confunzi unele imagini cu cele ale unui campus universitar modern sau ale unui centru de recreere. Bine, fără posibilitatea de a-ți face bagajele și de a pleca atunci când te-ai plictisit!
Situată în sud-estul Norvegiei, în apropierea graniței cu Suedia, închisoarea Halden a fost inaugurată în 2010 și a devenit cunoscută internațional drept una dintre cele mai umane închisori din lume. Este un penitenciar de maximă securitate, cu o capacitate de 228 de locuri, destinat exclusiv bărbaților.
Dar ce găsim, mai exact, în spatele zidurilor sale?
O închisoare care nu seamănă cu ceea ce ne-am obișnuit să vedem
Primul lucru care atrage atenția la Halden este arhitectura. Nu există imaginea aceea clasică, aproape cinematografică, a unui penitenciar înconjurat de sârmă ghimpată, turnuri de supraveghere și ziduri intimidante. Complexul este integrat într-un peisaj cu multă vegetație, iar arhitecții au încercat să creeze un mediu cât mai apropiat de lumea de afară.
Camerele de detenție sunt individuale, au baie proprie, ferestre mari, televizor, birou și mobilier modern. Nu sunt luxoase în sensul în care am folosi cuvântul pentru o cameră de hotel, dar sunt curate, luminoase și funcționale.
Există și spații comune, bucătării în care deținuții își pot pregăti singuri mâncarea, săli de sport, bibliotecă, ateliere și chiar un studio profesional de muzică, unde pot înregistra melodii sau emisiuni radio.
Da, ai citit bine: studio de muzică! Se numește chiar „Criminal Records”. Un nume care, recunosc, are un umor involuntar destul de bun.
Deținuții pot învăța să cânte la instrumente, pot participa la activități muzicale și pot lucra la propriile proiecte audio. Au acces și la activități sportive, cursuri și programe de pregătire profesională.
Dar toate acestea nu au fost amenajate doar pentru a face detenția mai plăcută. În spatele lor există o filozofie foarte clară: oamenii care ajung în închisoare trebuie să fie pregătiți pentru momentul în care se vor întoarce în societate.
Pedeapsa este pierderea libertății, nu pierderea demnității
Sistemul penitenciar norvegian pornește de la un principiu numit „normalitate”. Mai exact, pedeapsa aplicată de instanță este privarea de libertate. Celelalte drepturi ale unei persoane nu dispar automat odată cu condamnarea.
Ideea este că un om care a comis o infracțiune va trebui, la un moment dat, să se întoarcă în societate. Iar dacă petrece ani întregi într-un mediu în care nu are nicio responsabilitate, nu învață nimic nou și nu mai știe să ia decizii pentru propria viață, cum ne așteptăm să se descurce după eliberare?
La Halden, zilele sunt organizate în jurul unor activități care încearcă să reproducă, pe cât posibil, o rutină normală.
Deținuții pot participa la cursuri, pot învăța meserii, pot lucra în ateliere și pot urma programe educaționale. Există activități sportive, muzicale și culturale, dar și servicii care îi ajută să se pregătească pentru viața de după detenție.
Se pune accent pe responsabilitate și autonomie. Deținuții sunt încurajați să aibă grijă de ei, să colaboreze cu ceilalți și să își formeze deprinderi care să le fie utile după eliberare.
Un alt aspect interesant este relația dintre personalul penitenciarului și deținuți. Gardienii nu sunt încurajați să păstreze o distanță rece și permanent ostilă. Dimpotrivă, comunicarea, respectul și interacțiunea zilnică sunt considerate importante pentru menținerea unui mediu sigur.
