Între 17 și 19 septembrie 2026, guvernele a cel puțin șapte state europene au vorbit public, aproape simultan, despre pregătirea pentru atacuri hibride rusești. Avertismentele au pornit de la Varșovia și s-au propagat în aceeași săptămână la Paris, Helsinki, Praga, Haga și Berna.
NATO susține în continuare că nu există semne ale unui atac convențional iminent asupra teritoriului aliat. Distanța dintre cele două mesaje e ea însăși o informație.
Trei zile, șase capitale
Premierul polonez Donald Tusk a deschis seria pe 17 septembrie, în Sejm, prezentând ceea ce a numit „cel mai probabil scenariu pentru următoarele luni”: potrivit evaluărilor serviciilor de informații, planurile Rusiei ar include lovituri hibride cu drone și rachete asupra statelor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia. Tusk a indicat perioada până la începutul primăverii, pentru că sfârșitul toamnei și iarna ar urma să fie cea mai critică fază a războiului de până acum. Semnal a relatat pe larg avertismentul premierului polonez privind atacurile „accidentale”.
A doua zi, la Palatul Élysée, Emmanuel Macron a anunțat că a cerut guvernului francez să pregătească un plan de protecție a infrastructurilor critice și a celor mai sensibile situri din baza industrială și tehnologică de apărare împotriva atacurilor cu drone și a atacurilor cibernetice. Președintele francez a avertizat că „natura agresivității ruse și a amenințărilor în Europa se schimbă” și a dat ca exemplu drona încărcată cu explozibil descoperită în august pe aeroportul din Leipzig.
Tot pe 18 septembrie, Consiliul Federal elvețian a adoptat Strategia de politică de securitate 2026. Berna consideră improbabil un atac armat de amploare, dar avertizează că țara poate fi lovită cu arme cu rază lungă, drone sau rachete balistice.
La Praga, premierul Andrej Babiš a declarat că Rusia poartă deja un „război hibrid” împotriva Cehiei. Poliția a suplimentat patrulele în gări și autogări, deși autoritățile spun că nu au informații despre o amenințare iminentă.
De la infrastructură la populație
Avertismentele despre sabotaje rusești nu sunt noi. S-a schimbat destinatarul mesajului: nu doar instituțiile, ci și cetățenii.
Președintele finlandez Alexander Stubb a cerut populației să se pregătească mental pentru tentative de sabotaj și incursiuni cu drone, amintind că patru drone au căzut pe teritoriul finlandez de la începutul anului. A insistat totodată că nu există motive de panică.
Lituania a mers pe partea practică. Ministerul de Interne a alocat, în iunie, 6 milioane de euro către 56 de municipalități pentru pregătirea unor eventuale evacuări: cazare temporară pentru circa 50.000 de persoane și instruirea a peste 200 de voluntari.
În Germania, Consiliul Național de Securitate, prezidat de cancelarul Friedrich Merz, a decis noi măsuri împotriva spionajului și sabotajului, pornind de la premisa că țara va rămâne o țintă. Cifrele explică urgența: peste 165 de suspiciuni de sabotaj și aproape 750 de incidente cu drone suspecte deasupra unor obiective militare și de infrastructură critică, de la începutul lui 2026.
Testul mai puțin vizibil: spitalele
Cea mai concretă formă de pregătire se vede în sistemul medical german, unde calculele sunt deja făcute. Într-un material publicat de agenția Bloomberg, Bundeswehr estimează, într-un scenariu de atac rusesc asupra teritoriului NATO, că până la 1.000 de militari răniți ar putea ajunge zilnic în Germania. Cele cinci spitale militare ar atinge rapid capacitatea maximă, iar legea obligă spitalele civile să intervină pe timp de război.
