Între 17 și 19 septembrie 2026, guvernele a cel puțin șapte state europene au vorbit public, aproape simultan, despre pregătirea pentru atacuri hibride rusești. Avertismentele au pornit de la Varșovia și s-au propagat în aceeași săptămână la Paris, Helsinki, Praga, Haga și Berna.
NATO susține în continuare că nu există semne ale unui atac convențional iminent asupra teritoriului aliat. Distanța dintre cele două mesaje e ea însăși o informație.
Trei zile, șase capitale
Premierul polonez Donald Tusk a deschis seria pe 17 septembrie, în Sejm, prezentând ceea ce a numit „cel mai probabil scenariu pentru următoarele luni”: potrivit evaluărilor serviciilor de informații, planurile Rusiei ar include lovituri hibride cu drone și rachete asupra statelor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia. Tusk a indicat perioada până la începutul primăverii, pentru că sfârșitul toamnei și iarna ar urma să fie cea mai critică fază a războiului de până acum. Semnal a relatat pe larg avertismentul premierului polonez privind atacurile „accidentale”.
A doua zi, la Palatul Élysée, Emmanuel Macron a anunțat că a cerut guvernului francez să pregătească un plan de protecție a infrastructurilor critice și a celor mai sensibile situri din baza industrială și tehnologică de apărare împotriva atacurilor cu drone și a atacurilor cibernetice. Președintele francez a avertizat că „natura agresivității ruse și a amenințărilor în Europa se schimbă” și a dat ca exemplu drona încărcată cu explozibil descoperită în august pe aeroportul din Leipzig.
Tot pe 18 septembrie, Consiliul Federal elvețian a adoptat Strategia de politică de securitate 2026. Berna consideră improbabil un atac armat de amploare, dar avertizează că țara poate fi lovită cu arme cu rază lungă, drone sau rachete balistice.
La Praga, premierul Andrej Babiš a declarat că Rusia poartă deja un „război hibrid” împotriva Cehiei. Poliția a suplimentat patrulele în gări și autogări, deși autoritățile spun că nu au informații despre o amenințare iminentă.
De la infrastructură la populație
Avertismentele despre sabotaje rusești nu sunt noi. S-a schimbat destinatarul mesajului: nu doar instituțiile, ci și cetățenii.
Președintele finlandez Alexander Stubb a cerut populației să se pregătească mental pentru tentative de sabotaj și incursiuni cu drone, amintind că patru drone au căzut pe teritoriul finlandez de la începutul anului. A insistat totodată că nu există motive de panică.
Lituania a mers pe partea practică. Ministerul de Interne a alocat, în iunie, 6 milioane de euro către 56 de municipalități pentru pregătirea unor eventuale evacuări: cazare temporară pentru circa 50.000 de persoane și instruirea a peste 200 de voluntari.
În Germania, Consiliul Național de Securitate, prezidat de cancelarul Friedrich Merz, a decis noi măsuri împotriva spionajului și sabotajului, pornind de la premisa că țara va rămâne o țintă. Cifrele explică urgența: peste 165 de suspiciuni de sabotaj și aproape 750 de incidente cu drone suspecte deasupra unor obiective militare și de infrastructură critică, de la începutul lui 2026.
Testul mai puțin vizibil: spitalele
Cea mai concretă formă de pregătire se vede în sistemul medical german, unde calculele sunt deja făcute. Într-un material publicat de agenția Bloomberg, Bundeswehr estimează, într-un scenariu de atac rusesc asupra teritoriului NATO, că până la 1.000 de militari răniți ar putea ajunge zilnic în Germania. Cele cinci spitale militare ar atinge rapid capacitatea maximă, iar legea obligă spitalele civile să intervină pe timp de război.
De aici și interesul pentru un buncăr medical construit în 1979 sub spitalul militar din Ulm, proiectat să adăpostească până la 2.000 de persoane timp de 90 de zile. Reactivarea lui ar costa milioane de euro. „Este sistemul nostru de sănătate pregătit pentru asta? Singurul răspuns este: nu”, a declarat pentru Bloomberg Benedikt Friemert, medic-șef și comandant al spitalului militar din Ulm. „Ne așteaptă un maraton.”
Problema nu ține doar de paturi. Doar câteva sute de medici germani ar avea experiență cu răniri de război, iar cursurile intensive pregătesc între 50 și 100 de chirurgi pe an. Spitalelor li se recomandă stocuri de doar șase săptămâni pentru medicamentele de terapie intensivă.
„Accidentul” care dezactivează Articolul 5
Miezul avertismentului polonez nu e lovitura, ci povestea care o însoțește. Tusk a explicat că eventualele lovituri ar avea un caracter „accidental”, menit să slăbească hotărârea statelor NATO de a invoca prevederile Alianței. „Narațiunea oficială va fi că a fost un accident și că nu există niciun motiv pentru ca cineva să ia în considerare vreun fel de reacție din partea NATO”, a spus el.
Institutul pentru Studiul Războiului a criticat chiar vocabularul folosit de europeni. Termeni precum „provocare” sau acțiune „sub pragul Articolului 5” par descriptivi, dar stabilesc dinainte că incidentul nu cere un răspuns militar colectiv.
Ce spun NATO și Moscova
Poziția publică a Alianței separă creșterea activităților hibride de o amenințare imediată de atac convențional. Ministerul britanic al Apărării a transmis că Londra nu caută o confruntare, dar e pregătită să apere „fiecare centimetru” din teritoriul aliat.
Moscova neagă. Vladimir Putin a declarat în aprilie că Rusia nu are intenția de a ataca NATO, iar acuzațiile de sabotaj sunt respinse constant. În paralel, Ministerul rus de Externe a transmis Londrei că obiectivele britanice din Ucraina folosite pentru lovituri pe teritoriul rus vor fi considerate ținte legitime.
Unde se află România
România lipsește din lista de declarații, deși e direct vizată de scenariul descris la Varșovia.
Potrivit datelor Ministerului Apărării Naționale, actualizate la 15 septembrie 2026, România a înregistrat în acest an 27 de situații în care drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian sau maritim național. În patru dintre ele, dronele au fost doborâte de aeronave militare. Prima interceptare de acest tip a avut loc pe 24 iulie, când un F-16 a distrus o dronă lângă localitatea Padina, județul Buzău. În mai, o dronă rusească a lovit un bloc din Galați și a rănit două persoane, iar Bucureștiul a expulzat consulul rus de la Constanța. Alertele la frontieră, de la F-16 ridicate lângă Tulcea la atacurile de lângă graniță, au devenit rutină.
Pe protecția populației, comparația cu Vilnius sau Berna e dură. Datele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, publicate în iulie, arată puțin peste 5.000 de adăposturi de protecție civilă, cu aproximativ 600.000 de locuri, adică în jur de 5% din populație. Peste jumătate nu ar putea fi folosite în prezent.
Diferența față de celelalte capitale este însă, în primul rând, politică. România se află la peste patru luni după căderea guvernului prin moțiune de cenzură, iar pe 17 septembrie Nicușor Dan l-a desemnat premier pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, a treia desemnare din acest an. Premierul desemnat nu dispune de o majoritate parlamentară garantată.
Perioada pe care aliații o descriu drept cea mai critică a războiului de până acum începe, așadar, cu un executiv interimar la București.
