România și Danemarca ar putea suferi represalii din partea Rusiei ca urmare a sprijinului consistent acordat Ucrainei, avertizează publicația britanică The Independent. Analiza britanicilor sugerează că atacarea „flotei din umbră” de petroliere folosită de Moscova atât în Marea Baltică, cât și în Marea Neagră, ar putea declanșa reacții agresive din partea Kremlinului împotriva statelor aliate Kievului.
În evaluarea britanică, riscul nu este doar militar: sprijinul României pentru Ucraina – logistic, economic și teritorial – ar putea plasa țara într-o zonă vulnerabilă în cazul unei escaladări regionale.
În acest context tensionat, „Adevărul” a consultat doi specialiști de marcă în securitate și analiză militară: generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, și expertul în securitate Claudiu Degeratu, fost șef al Secției de Apărare din cadrul Delegației Permanente a României la NATO.
Claudiu Degeratu consideră că România se confruntă deja cu riscuri reale, însă exclude un atac militar convențional al Rusiei asupra unui stat NATO.
„Pericolul real există pentru România, dar el se manifestă sub formă de acțiuni de sabotaj. Astfel de operațiuni au loc deja în Polonia și, cel mai probabil, și în alte zone. Apariția dronelor necunoscute în puncte strategice din Europa este o formă de presiune rusească”, explică Degeratu.
Expertul avertizează că astfel de acțiuni – terestre, aeriene sau maritime – ar putea deveni mai frecvente în lunile următoare.
Rusia și NATO, într-o cursă a descurajării
Degeratu nu exclude, pe termen lung, o posibilă confruntare între Rusia și NATO, deși consideră că un conflict direct rămâne ultima opțiune pentru ambele părți.
