Educație

UE lansează coaliția pentru alfabetizare, cu 3 direcții

Coaliția europeană pentru alfabetizare reunește școli, biblioteci și autorități; Mînzatu invită și România să se alăture, cu trei direcții de lucru.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

O fată citește o carte mare deschisă, iar un băiat ține în față o carte pentru copii, la o masă dintr-o bibliotecă școlară cu rafturi pline
O fată citește o carte mare deschisă, iar un băiat ține în față o carte pentru copii, la o masă dintr-o bibliotecă școlară cu rafturi pline

Comisia Europeană a lansat pe 23 septembrie, la Bruxelles, Coaliția europeană pentru alfabetizare, o rețea de cooperare între școli, biblioteci, organizații culturale și autorități publice. Vicepreședintele executiv al Comisiei, Roxana Mînzatu, a reluat luni, 28 septembrie, anunțul pe Facebook și a invitat școlile, bibliotecile și organizațiile din România să se alăture inițiativei.

Un cadru european pentru lectură

Proiectul se încadrează în Uniunea Competențelor, strategia europeană care urmărește dezvoltarea capitalului uman pentru a crește competitivitatea, și în Planul de acțiune pentru competențe de bază, potrivit publicației Eunews, care citează comunicatul Comisiei.

Comisia a transmis că noua structură va completa rețele deja existente, cum sunt EU Read și ELINET. Scopul declarat este schimbul de expertiză și consolidarea cooperării pe teme precum alfabetizarea în copilăria timpurie și formarea specialiștilor din domeniu, conform Brussels Times.

Cine poate participa

Rețeaua va reuni școli și furnizori de educație și formare, biblioteci și organizații culturale, asociații ale profesorilor, ale părinților și ale elevilor, precum și autorități publice. La evenimentul de lansare de la Bruxelles au fost prezenți profesori, bibliotecari, editori, cercetători, reprezentanți ai unor organizații și ai autorităților din domeniu, a precizat Mînzatu.

Formula este largă. Potrivit Digi24, la inițiativă pot contribui profesori, părinți, angajatori, școli, organizații neguvernamentale, universități, instituții publice, precum și grupuri de presă sau media. Mesajul comisarului european din partea României a fost adresat direct instituțiilor din țară.

Cele trei direcții anunțate de Mînzatu

Comisarul european a enumerat trei obiective concrete. Primul este sprijinul țintit pentru profesori și educatori, încă din primii ani de activitate la catedră, astfel încât să folosească metode cu rezultate demonstrate în predarea cititului și a scrisului.

Al doilea vizează cooperarea dintre școli, biblioteci și familiile din comunitate, cu lectura pusă pe primul loc. Al treilea urmărește dezvoltarea capacității elevilor și a adulților de a înțelege și de a evalua informațiile din mediul online, inclusiv de a recunoaște dezinformarea.

Lansarea a avut drept scop identificarea în comun a unor soluții bazate pe dovezi, exemple și experiențe locale și naționale, a scris Mînzatu. Ea a legat inițiativa și de schimbările aduse de inteligența artificială, care cer, în opinia ei, competențe de bază și gândire critică solidă.

Memorandumul de la Varșovia, documentul fondator

Coaliția a adoptat o cartă de înființare, denumită Memorandumul de la Varșovia (Warsaw Memorandum). Documentul stabilește o înțelegere comună a alfabetizării, identifică barierele întâlnite pe parcursul vieții și conturează primii pași pentru activitatea pe termen lung a rețelei, arată Eunews.

Într-un comunicat al Comisiei, citat de aceeași publicație, Mînzatu a spus că fiecare tânăr din Europa ar trebui să dobândească abilitățile de citire necesare pentru a învăța, a participa la viața societății și a reuși în viață. Ea a adăugat că, reunind expertiza din întreaga Europă, coaliția poate consolida cooperarea și sprijini acțiuni mai eficiente în acest domeniu.

De la ce a pornit inițiativa

Comisia leagă lansarea de rezultatele evaluării PISA 2025, potrivit cărora 31,3% dintre elevii de 15 ani din Uniunea Europeană înțeleg cu greu un text simplu. Mînzatu a spus că nivelul scăzut al acestor competențe afectează procesul de învățare, găsirea unui loc de muncă sau un rol antreprenorial și chiar cele mai simple demersuri cetățenești. În mesajul de pe Facebook, ea a scris că evaluarea „ne arată cât de gravă este situația”.

Elevii români au obținut scoruri sub media OCDE la toate cele trei domenii evaluate, iar la lectură scorul a scăzut cu 16 puncte față de 2022, potrivit Ministerului Educației. Semnal a relatat mai pe larg despre rezultatele PISA 2025 pentru România și despre competențele digitale ale tinerilor din țară.

Surse: Digi24, Comisia Europeană (prin Eunews), Brussels Times, Ministerul Educației. Foto: RDNE Stock project / Pexels.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.