Doar jumătate dintre tinerii de 16-19 ani au competențe de bază
România rămâne în urma mediei europene la competențe digitale, potrivit datelor citate din Planul Strategic Instituțional 2025-2028 al Ministerului Educației. Documentul arată că doar jumătate dintre românii cu vârste între 16 și 19 ani au cel puțin competențe digitale de bază, în timp ce media Uniunii Europene este de 69%.
Diferența este și mai vizibilă la nivelul întregii populații. Conform datelor Comisiei Europene menționate într-un raport publicat anul trecut, în 2023 doar 27,7% dintre români aveau competențe digitale elementare, față de o medie europeană de 55,56%. Cifrele plasează România printre ultimele state din UE la alfabetizare tehnologică.
Problemele din școli, de la dotări la programe
Profesorul de informatică Alin Giurea a explicat pentru Adevărul că una dintre cauzele principale ține de infrastructura școlară. Potrivit acestuia, multe unități de învățământ funcționează cu echipamente vechi, iar unele laboratoare au calculatoare cu sisteme de operare depășite și conexiuni la internet instabile sau inexistente.
În aceste condiții, spune cadrul didactic, elevii sunt puși să învețe competențe care cer acces la instrumente moderne, deși baza tehnică lipsește. Situația afectează mai ales școlile din mediul rural, unde accesul la calculator și internet acasă este limitat pentru mulți elevi.
Ce învață elevii și ce nu reușesc să aplice
Alin Giurea susține că programa actuală rămâne prea simplă și nu ține pasul cu nevoile reale ale elevilor. În loc să fie accentuate verificarea surselor, securitatea datelor sau folosirea instrumentelor digitale în mod practic, orele se concentrează adesea pe operațiuni elementare, care nu mai răspund contextului actual.
Profesorul atrage atenția și asupra pregătirii cadrelor didactice. Mulți profesori nu au beneficiat de formări consistente în ultimii ani, iar lipsa cursurilor gratuite de calitate și a stimulentelor îngreunează adaptarea predării la cerințele actuale.
Proba de competențe digitale, între formal și real
În perioada 15-17 iunie, absolvenții de liceu susțin proba D din cadrul examenului de Bacalaureat, evaluarea competențelor digitale. Testarea se desfășoară pe calculator și urmărește verificarea unor abilități de bază, însă profesorul citat consideră că, în practică, subiectele sunt adesea repetitive și ușor de memorat.
În opinia sa, elevii rețin pașii necesari pentru examen, dar nu dobândesc o înțelegere reală a instrumentelor digitale. De aceea, după finalizarea probei, o parte dintre cunoștințe se pierd rapid, fără să se transforme în deprinderi utile pe termen lung.
Investiții și actualizarea programei, soluțiile invocate
Profesorul spune că ieșirea din acest decalaj presupune investiții în calculatoare noi, programe de formare pentru profesori și o actualizare a programei școlare. El consideră că evaluarea de la bacalaureat ar trebui să fie mai serioasă și mai apropiată de competențele cerute în viața de zi cu zi.
În lipsa acestor măsuri, România riscă să rămână mult timp în urma statelor europene la capitolul competențe digitale. Datele oficiale și realitățile din școli arată că problema nu ține doar de accesul la tehnologie, ci și de modul în care aceasta este folosită în educație.
