O profesoară spune că examenul s-a îndepărtat de rigorile de altădată
Bacalaureatul la matematică a devenit mai ușor în ultimii ani, iar subiectele ar fi fost concepute astfel încât să nu afecteze rata de promovare. Aceasta este concluzia Georgetei Mirică, profesoară cu zeci de ani la catedră, care susține că examenul și-a pierdut din rolul de selecție și de diferențiere între elevi.
Cadrele didactice care au urmărit evoluția probei spun că schimbările din ultimul deceniu au modificat nu doar nivelul de dificultate, ci și felul în care sunt testate competențele elevilor. În opinia profesoarei, revenirea la programa completă după pandemie nu a însemnat automat și revenirea la un examen mai exigent.
Ce s-a schimbat după 2015 și în timpul pandemiei?
Potrivit informațiilor prezentate, în 2015 a fost aplicată practic o nouă programă, iar între 2016 și 2019 structura și conținutul probei nu au mai suferit modificări majore. În această perioadă, subiectele ar fi păstrat un nivel considerat echilibrat, suficient de clar pentru elevi, dar și capabil să facă diferența între performanțe.
Schimbarea majoră a venit în 2020, odată cu pandemia de COVID-19. Bacalaureatul s-a mutat în sesiunea de toamnă, iar autoritățile au introdus excepții temporare în programă, eliminând anumite capitole. Măsurile au continuat și în 2021, când au fost făcute ajustări suplimentare pentru unele specializări, fără a schimba însă structura probei.
Georgeta Mirică afirmă că tocmai acele capitole eliminate erau cele care separau elevii foarte bine pregătiți de restul candidaților. În viziunea sa, reducerea conținutului a dus la un examen mai puțin relevant pentru evaluarea reală a nivelului de pregătire.
Revenirea la programa completă, dar nu și la exigență
În 2022, excepțiile introduse în perioada pandemiei au fost ridicate treptat, iar din 2023 Ministerul Educației a anunțat revenirea la programele complete de dinainte de criză. Ordinul 5242/2022 a menținut programele de examen din 2014, iar conceptele eliminate temporar au reintrat în evaluare.
Chiar și așa, profesoara consideră că această revenire a rămas mai degrabă formală. Ea susține că subiectele continuă să fie construite pe tipare previzibile, cu exerciții repetitive și cu un nivel de dificultate redus față de anii anteriori.
Critica principală: subiecte previzibile și puțină selecție
În opinia sa, examenul actual pune accent pe formule și exerciții standard, în loc să verifice în profunzime capacitatea elevilor de a rezolva probleme mai complexe. Mirică spune că, în locul unor cerințe care să testeze solid pregătirea, apar frecvent aceleași tipuri de itemi, ceea ce ar limita valoarea de evaluare a bacalaureatului.
Profesoara susține că această abordare are o consecință directă: examenul nu mai selectează suficient de clar elevii foarte bine pregătiți. În loc să funcționeze ca un filtru academic, bacalaureatul ar fi devenit, în opinia ei, un test adaptat mai degrabă pentru a menține o promovabilitate ridicată.
O dezbatere mai veche despre rolul bacalaureatului
Cazul readuce în discuție o temă prezentă de ani buni în educația românească: cât de dificil trebuie să fie bacalaureatul și ce anume trebuie să măsoare el. Între nevoia de accesibilitate și cea de rigoare, examenul a fost adesea ajustat, iar aceste modificări au alimentat critici din partea profesorilor.
În cazul matematicii, discuția este cu atât mai sensibilă cu cât proba este percepută ca un indicator al nivelului real de pregătire. Pentru unii dascăli, simplificarea subiectelor riscă să reducă relevanța examenului. Pentru alții, adaptarea cerințelor la contextul școlar actual rămâne o necesitate. În acest echilibru fragil, bacalaureatul continuă să fie una dintre cele mai dezbătute probe din sistemul educațional românesc.
