Spania a prezentat pe 24 septembrie, la o reuniune a miniștrilor de la Bruxelles, un plan în trei niveluri menit să apropie pozițiile opuse ale Franței și Germaniei privind regulile „made in Europe” din industria auto. Propunerea vine în cadrul negocierilor pentru Industrial Accelerator Act (IAA), regulamentul prin care Comisia Europeană vrea să reducă dependența industriei europene de furnizori din afara blocului comunitar.
Ce urmărește programul „made in Europe”
IAA este încă o propunere de regulament, aflată în dezbatere, împinsă de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, francezul Stephane Sejourne. Ideea de bază este ca produsele fabricate în UE, printre care oțelul, cimentul, aluminiul, tehnologiile „net-zero” și vehiculele electrice și hibride, să beneficieze de subvenții sau acces la achizițiile publice doar dacă respectă un anumit procent de componente produse în Europa, estimat în jur de 70%.
Punctul sensibil este cine intră în această categorie preferențială. Ideea de a include state cu care UE are relații comerciale strânse, precum Marea Britanie, Turcia sau Marocul, a divizat guvernele europene.
Franța și Germania, pe poziții opuse
Franța cere o definiție strictă, limitată la cele 27 de state membre, cu puține excepții justificate. Germania consideră că o asemenea abordare ar afecta liberul schimb și propune, în schimb, o variantă mai flexibilă, de tipul „fabricat cu componente din UE”, nu „fabricat în UE”.
Belgia s-a alăturat taberei favorabile unui cerc mai larg de parteneri. Viceprim-ministrul belgian, David Clarinval, a spus că țara sa dorește o listă deschisă țărilor care respectă regulile europene, printre care Regatul Unit, Elveția și Canada. Italia a rămas neutră, ministrul pentru întreprinderi, Adolfo Urso, susținând o acceptare strictă doar a „partenerilor strategici”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, speră la un compromis până în decembrie 2026.
Planul Spaniei, împărțit pe trei niveluri
Propunerea spaniolă, consultată de Bloomberg, împarte potențialii parteneri comerciali în trei categorii: statele membre UE, țările din Spațiul Economic European plus parteneri de încredere, respectiv statele care au un acord de liber schimb sau o uniune vamală cu blocul comunitar. Lista produselor considerate critice include oțelul, betonul, aluminiul, vehiculele hibride și electrice, tehnologiile „net-zero”, semiconductorii și inteligența artificială.
Lista definitivă a excepțiilor nu va fi stabilită decât după adoptarea legii, estimată cel mai devreme în 2027. Până atunci, parteneri importanți din industria auto și tech, precum Marea Britanie, Japonia, Turcia, Coreea de Sud sau Marocul, rămân într-o zonă de incertitudine.
