Amintiri din Epoca de Aur

Au vrut să-l omoare pe Ceaușescu…

Mari infractori români între adevăr și legendă De la Dana Îți plac textele mele? Adaugă Semnal ca sursă preferată de știri. Mă ajuți și pe mine și pe Semnal. Mulțumesc! → O spargere mai puțin obișnuită, intrată în istoria trupelor Ministerului de Interne, este cea de la postul de miliție din comuna

de Dana Mateescu ·

Au vrut să-l omoare pe Ceaușescu…
Au vrut să-l omoare pe Ceaușescu…

Mari infractori români între adevăr și legendă

O spargere mai puțin obișnuită, intrată în istoria trupelor Ministerului de Interne, este cea de la postul de miliție din comuna Osica de Sus, județul Olt. În noaptea de 8 spre 9 septembrie a anului 1983 au fost furate de aici două pistoale mitralieră Kalașnikov, două pistoale Carpați și muniția aferentă. Alerta a fost maximă, mai ales că peste câteva săptămâni se sărbătorea la Scornicești „Ziua Recoltei”, unde trebuiau să participe soții Ceaușescu.

Viața comandantului suprem”, în pericol

Organele miliției și ale securității au început imediat cercetările, considerând că este pusă în pericol viața președintelui României. La soluționarea cazului au fost cooptați cei mai buni specialiști în domeniu. Ofițerii trupelor de jandarmi își mai aduc aminte și astăzi de „Acțiunea Osica”. Experții criminaliști au aflat, după primele cercetări, că în acea noapte, în jurul orei 1.00, trei necunoscuți au coborât dintr-o Dacia 1300, chiar în fața postului de miliție din Osica. L-au întrebat pe subofițerul de serviciu dacă se află cineva în clădire. Acesta le-a răspuns că nu. Indivizii l-au imobilizat, l-au legat cu o sârmă de un pom și l-au bătut până a leșinat. Forțând încuietorile, infractorii au pătruns în post, de unde au sustras armamentul. Pentru ofițerii de la judiciar acest eveniment era ieșit din comun, mai ales că toți presupuneau că „viața comandantului suprem” e în pericol. Judiciariștii s-au gândit că mașina respectivă era furată, așa că au întreprins cercetări pe raza județului Olt. Ei i-au căutat printre hoții de mașini pe cei care acționaseră la postul de miliție din Osica.

Dacia 1300 a fost dată în urmărire generală. După modul de operare, infractorii au fost catalogați în categoria „delincvenților voiajori”, care dădeau spargerea și își părăseau domiciliile pentru a li se pierde urma. Colindau țara cu rapiditate, dând spargeri din loc în loc. Totodată, anchetatorii își puseseră speranța în mărturiile subofițerului bătut, care era internat în spital. Omul nu știa prea multe, dar își amintea, totuși, că unul dintre atacatori era înalt, tânăr, altul mic și îndesat cu părul creț, iar al treilea, slab și palid, avea în jur de 45 de ani. Subofițerul a mai spus că respectivii au venit dinspre Slatina și au plecat spre Caracal.

Ofițerii au dedus astfel că bandiții nu erau localnici. Mașina furată a fost găsită după patru zile abandonată într-un canal de irigații de pe raza comunei Remuș, județul Giurgiu. Ofițerii de la Direcția Judiciară a IGM s-au mutat urgent la Giurgiu și au început verificările. Au primit informația că în zonă „acționau trei tâlhari foarte periculoși”, dintre care doi, eliberați recent din închisoare. Aceștia erau: Viorel Rovențiu, Nicolae Stanciu și Petrică Năstase. Aveau aceleași semnalmente cu cele date de subofițerul bătut. În câteva ore, ofițerii din Serviciul Filaj Investigații și Urmăriri de la IGM, niște ași în meserie, dotați cu mijloace de deghizare adecvate, au stabilit că în urmă cu o seară, unul dintre cei trei suspecți a fost văzut pe bicicletă cărând o geantă voluminoasă, suspectă. Cadrele MI au bănuit că acolo era ascuns armamentul sustras.

A fost furat un Trabant

Pentru că au aflat despre găsirea mașinii și au observat mulți milițieni în comună, infractorii s-au înțeles să părăsească localitatea în cursul nopții, fiecare pe alt drum. Urmau să se întâlnească într-o casă nelocuită, unde dosiseră prada. Între timp, lucrătorii MI au obținut mai multe amănunte despre unul dintre infractori, care, în timpul detenției se lăudase că după eliberarea din penitenciar își va procura armament și muniție cu care va da „tunuri” în stil american. Era vorba despre Rovențiu. Obiectivele vizate erau băncile, agențiile CEC și oficiile poștale. Miliția a organizat filtre pe șosele, pânde la domiciliul infractorilor, a întărit controlul la frontiere. Fotografiile lor fuseseră împărțite posturilor de miliție de pe tot cuprinsul țării. Hoții, însă, parcă intraseră în pământ.

Pentru deplasare, ei au folosit un Trabant furat, trecând neobservați pe sub nasul milițienilor. Au ajuns în zona comunei Modelu, din județul Călărași, unde au fost recunoscuți de un paznic de vânătoare. Paznicul a alertat autoritățile. Până la sosirea acestora, a încercat să îi prindă pe infractori, împreună cu un elev la școala de miliție. Bandiții au ripostat, dezarmându-i pe cei doi. S-au urcat apoi în Trabant și au părăsit zona.

Aflând despre eșecul operațiunii de prindere, generalul Constantin Nuță, care se ocupa de caz, a făcut o criză de nervi. Imediat a solicitat sprijin comandamentului trupelor de securitate și miliție din cadrul regimentului Băneasa. Sute de soldați, îmbarcați în autobuze, au pornit în căutarea infractorilor în județele Călărași, Ialomița și Constanța. Operațiunea a fost supravegheată îndeaproape de general, care a controlat „la sânge” modul de executare a ordinelor transmise. Neîndeplinirile de sarcini au fost sancționate dur. În acea perioadă, au fost destituiți, trecuți în rezervă și deferiți Tribunalului Militar foarte mulți ofițeri și subofițeri de miliție.

Complot împotriva lui Ceaușescu?

În cele din urmă, fugarii au reușit să traverseze Brațul Borcea, folosind o barcă pescărească și scăpând astfel de urmăritori. Spre seară, milițienii au primit o informație din comuna Ovidiu, conform căreia, doi indivizi au fost surprinși furând alimente și pături dintr-o locuință. În urma descrierii acestora de către stăpâna casei, anchetatorii și-au dat seama că hoții erau Năstase și Rovențiu. Nicolae Stanciu dispăruse. Ulterior, cadrele MI au aflat că Stanciu s-a întors în comuna natală, de frică să nu fie împușcat. El regreta că s-a înhăitat cu ceilalți doi amici. El a fost capturat de o echipă de supraveghere, în timp ce se furișa spre casa unei surori din Remuș. A povestit tot anchetatorilor.

Prinderea celorlalți hoți era doar o chestiune de rutină. Rovențiu a fost capturat într-o vie din comuna Ovidiu. Armele și muniția erau asupra lui. După câteva ore, judiciariștii l-au prins și pe Năstase, care încerca să părăsească Constanța într-un tren de marfă.

Cei trei infractori au fost condamnați la moarte, prin sentința penală nr. 63/ 12.10.1983, pentru „săvârșirea infracțiunii de furt din avutul obștesc, cu consecințe deosebit de grave”. În urma decretului 124 din 1984, emis de Consiliul de Stat, pedeapsa cu moartea le-a fost comutată la 25 ani de închisoare.

După revoluție, Rovențiu a înaintat un recurs, prin care a declarat public că au furat armele pentru a-l ucide pe Ceaușescu, cerând rejudecarea procesului și eliberarea. Iată ce spunea Rovențiu: „Eu am fost acela cu care profesorul Raul Volcinschi a stabilit prima etapă a infracțiunii ce avea drept scop sustragerea armamentului, muniției și depozitarea lor într-o casă aflată în București, în cartierul Grozăvești. Armele au fost furate în scopul de a fi folosite împotriva lui Ceaușescu”.

Cu toate acestea, sentința nu s-a schimbat. Pe data de 15 august 1991, Rovențiu evadează, în timp ce era transferat de la penitenciarul Codlea, la penitenciarul Sf. Gheorghe. Este prins după numai 7 zile, pe raza localității Borș, din județul Oradea și condamnat la încă doi ani de închisoare.

Într-un articol apărut în nr. 55 din 1995 al revistei „Senzații tari”, profesorul universitar Raul Volcinschi declara: „Fiind un vechi adversar al regimului comunist, fost deținut politic cu o condamnare de 25 de ani de muncă silnică și cu acțiuni de luptă concretă, am fost contactat de prof. univ. Tudor Bugnaru, pentru a forma un grup armat de luptă împotriva lui Ceaușescu, dar pentru acest lucru aveam nevoie de arme. În Craiova l-am contactat pe Rovențiu Viorel, care i-a contactat, la rândul lui, pe Năstase Petrică și Stanciu Nicolae.”

Cei trei au atacat postul de miliție din Osica, dar planul lor n-a mai putut fi pus în aplicare, deoarece au fost prinși…

Dana Fodor/Răzvan Mateescu, sursa: Comisar-șef Traian Tandin

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Comentariile sunt în modul citire pe versiunea de test.

Nu există comentarii la acest articol.