Sănătate

Klebsiella rezistentă: infecțiile au crescut cu 72% în UE

Klebsiella rezistentă: infecțiile sanguine au crescut cu 72% în UE între 2019 și 2025, arată ECDC. România: 18,66 cazuri la 100.000 de locuitori.

de Marian Tomita · · Asistat de AI

Imagine la microscopul electronic, colorată digital: două bacterii Klebsiella pneumoniae în roz, în contact cu o celulă albă din sânge numită neutrofil.
Imagine la microscopul electronic, colorată digital: două bacterii Klebsiella pneumoniae în roz, în contact cu o celulă albă din sânge numită neutrofil.

Infecțiile sanguine cu Klebsiella rezistentă la carbapeneme au crescut cu 72% în Uniunea Europeană între 2019 și 2025, arată cel mai recent raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), publicat pe 18 noiembrie. Incidența estimată a ajuns la 3,75 cazuri la 100.000 de locuitori, față de o țintă de 2,07 pentru 2030. România a raportat 18,66 cazuri la 100.000 de locuitori, însă ECDC avertizează că datele țării au reprezentativitate limitată.

Ce arată raportul ECDC despre creșterea infecțiilor

Cifrele provin din rețeaua europeană de supraveghere a rezistenței la antimicrobiene, EARS-Net. În 2026, toate statele UE și din Spațiul Economic European au transmis date pentru anul 2025, potrivit raportului anual al ECDC. Documentul a apărut în jurul Zilei Europene a Informării despre Antibiotice, marcată pe 18 noiembrie.

Estimările se referă la infecțiile din sânge, nu la toate infecțiile provocate de această bacterie. Incidența din 2025 este cu 1,68 la 100.000 de locuitori peste ținta pentru 2030. Obiectivul UE era o scădere de 5% față de 2019, nu o creștere de 72%.

Țările cu cele mai mari valori

Diferențele dintre state sunt mari. Intervalul european merge de la zero cazuri estimate până la 21,29 la 100.000 de locuitori, valoare raportată de Cipru. Grecia a înregistrat 16,28, iar Italia 10,00.

Doar cinci țări își atinseseră deja ținta națională în 2025: Austria, Franța, Irlanda, Luxemburg și Malta. Rezultatul Franței trebuie interpretat cu prudență, notează ECDC. În 18 state UE, tendința de creștere din 2019 este semnificativă statistic.

România, printre statele cu cea mai mare incidență

Incidența estimată pentru România a fost de 18,66 la 100.000 de locuitori în 2025, de aproape cinci ori media UE. În 2019, valoarea era de 7,12, deci creșterea este de 162% în șase ani. Raportul estimează cu peste 2.100 mai multe cazuri decât în anul de referință, iar ținta pentru 2030 este de 6,76.

În 2024, valoarea fusese de 20,31, așa că nivelul din 2025 este ușor mai mic decât în anul precedent. Tendința din intervalul 2019-2025 rămâne însă ascendentă, conform ECDC.

De ce cifrele din România cer prudență

ECDC marchează datele românești cu rezerve. Laboratoarele care raportează acoperă aproximativ 17% din populație, iar reprezentativitatea geografică, a spitalelor și a probelor este considerată scăzută. Estimarea trebuie citită ca un indicator, nu ca o măsurătoare exactă.

Raportul menționează România și printre țările cu peste 10 cazuri la 100.000 de locuitori pentru infecțiile cu Acinetobacter rezistent la carbapeneme. Peste acest prag se află și MRSA, cu 10,78 la 100.000, dar la această bacterie România și-a atins ținta, cu o scădere de 21% față de 2019.

De ce Klebsiella rezistentă este greu de oprit în spitale

Bacteria se transmite de la un pacient la altul, iar unele tulpini au dezvoltat rezistență la aproape toate antibioticele, inclusiv la cele noi, potrivit Digi24, care citează POLITICO. ECDC apreciază că probabilitatea unei răspândiri suplimentare în UE și în Spațiul Economic European este mare.

Christian Giske, coordonatorul activității ECDC privind superbacteriile, a spus că datele despre Klebsiella au stârnit cea mai mare îngrijorare din raportul de anul acesta. El a explicat că este o bacterie intestinală, cu posibile rezervoare importante în organism. Măsurile care au funcționat împotriva MRSA ar putea să nu fie suficiente aici.

Diferența se vede în cifre. Infecțiile sanguine cu MRSA au scăzut cu 19% față de 2019, la 4,56 la 100.000 de locuitori, iar UE a depășit ținta de reducere de 15%.

Ce măsuri cer specialiștii în spitale

ECDC cere reguli mai stricte de prevenire și control al infecțiilor. Acestea includ igiena mâinilor, folosirea corectă a mănușilor și a echipamentului de protecție, precum și curățarea și dezinfectarea eficientă a suprafețelor. În cazul acestei bacterii, chiar și o suprafață omisă la curățenie poate favoriza răspândirea.

Problema nu se limitează la Europa de Sud sau la Est. Semnal a relatat că rezistența la antimicrobiene devine o amenințare majoră pentru sănătate în Africa.

În Europa, spitalele au fost vizate și de o alertă legată de o ciupercă periculoasă, la care România a fost printre țările cel mai afectate.

Alte bacterii și consumul de antibiotice

Infecțiile sanguine cu E. coli rezistentă la cefalosporinele de generația a treia au crescut cu 16,4% față de 2019, la 12,13 la 100.000 de locuitori. Ținta era o reducere de 10%, adică 9,38 la 100.000 în 2030.

Consumul de antibiotice în UE a scăzut cu 5% între 2019 și 2025, mult sub obiectivul de 20% pentru 2030. Potrivit Digi24, proporția antibioticelor din categoriile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății a ajuns la 62,5%, față de o țintă de cel puțin 65%.

ECDC estimează, pe baza datelor din 2020, că peste 35.000 de persoane mor anual în UE și în Spațiul Economic European din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice. Cifra se referă la toate bacteriile rezistente, nu doar la Klebsiella.

Ce urmează la nivel european

Noua legislație farmaceutică a UE urmează să fie semnată în decembrie, potrivit Digi24. Ea prevede stimulente pentru dezvoltarea de antibiotice noi, printre care exclusivitate pe piață pentru companii și modele de plată predictibile, prin care statele pot cumpăra aceste medicamente.

Directoarea ECDC, Pamela Rendi-Wagner, a spus că UE rămâne în urmă la mai multe ținte pentru 2030. Ea a indicat supravegherea genomică drept o inovație utilă, care permite autorităților să urmărească mai repede răspândirea bacteriilor și să intervină mai devreme.

Pentru public, recomandarea rămâne aceeași: antibioticele se iau doar la indicația medicului. Ele nu acționează asupra virusurilor, deci nu tratează răceala sau gripa.

Imagine ilustrativă: bacterii Klebsiella pneumoniae la microscopul electronic, colorate digital. Foto: NIAID, Wikimedia Commons (licență CC BY 2.0), decupată 16:9.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.