Primele globuri de sticlă pentru brad au apărut într-un sat de munte din Turingia, Lauscha, unde sticlarii le făceau din tuburi încălzite la flacără și suflate cu gura. Meșteșugul a pornit de acolo spre restul Europei și al lumii.
Un sat de sticlari în pădurile Turingiei
Lauscha stă în Pădurea Turingiei, într-o zonă cu lemn din belșug și nisip de bună calitate. Cele două ingrediente cereau fabrica de sticlă. Prima a fost întemeiată aici în 1597, iar de atunci satul a trăit din sticlă. Familiile de sticlari au păstrat secretele meseriei din tată în fiu.
Timp de generații, atelierele au produs pahare, sticle și mărgele. Iernile lungi și comenzile rare i-au împins pe meșteri să caute produse noi, care se pot face în casă, la o lampă cu flacără.
De la mere și nuci la sticlă: ce s-a schimbat în secolul al XIX-lea
Brazii împodobiți din Germania purtau la început fructe, nuci, turte dulci, hârtie colorată și lumânări. Fructele se stricau, iar nucile se aurea cu greu. Sticla ținea de la un an la altul și prindea lumina.
Tradiția locală atribuie primele globuri de sticlă lui Hans Greiner, un sticlar din Lauscha, în jurul anului 1847. Se spune că le făcea în formă de fructe și de nuci, pentru că familiile sărace nu își permiteau podoabe adevărate. Data exactă rămâne nesigură, dar centrul de la Lauscha nu e pus la îndoială.
Cererea a crescut după 1850. Sticlarii au început să lucreze în serie, cu forme din lut și, mai târziu, din ghips. Se spune că un negustor american, Frank Woolworth, a cumpărat în 1880 un lot de asemenea podoabe și că vânzarea lor în magazinele lui a deschis piața din Statele Unite.
Cum se face un glob suflat manual
Meșterul pornește de la tuburi de sticlă lungi cât antebrațul. Le încălzește la o flacără, la lampă, până când capătul se înmoaie. Apoi suflă prin tub, iar sticla se umflă într-o bulă cu pereți subțiri.
Pentru formele complicate, bula intră într-o matriță din două jumătăți. Meșterul suflă din nou și sticla se lipește de pereții matriței. După răcire, globul iese gol pe dinăuntru, cu un gât îngust, la care se fixează capacul metalic.




