Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Travel

Sibiu propune o rețea turistică în jurul brânzei de burduf

Sibienii vor o rețea turistică în jurul brânzei de burduf din Munții Cindrel, după exemple din Franța și Ungaria, pentru turiști care stau mai mult.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Turmă de oi pe versantul înierbat al unui deal, cu sate și câmpuri agricole vizibile în vale, în fundal
Turmă de oi pe versantul înierbat al unui deal, cu sate și câmpuri agricole vizibile în vale, în fundal

Turismul rural românesc ar putea primi un impuls dintr-o direcție neașteptată: farfuria. La un schimb de experiență organizat în Mărginimea Sibiului, specialiști străini în turism au propus ca brânza de burduf din Munții Cindrel să devină pilonul unei rețele turistice tematice, după modelul unor regiuni din Franța și Ungaria unde un singur produs local a reușit să lege oaspeții de o zonă întreagă.

O idee născută la o șură ciobănească din Mărginimea Sibiului

Vizita a avut loc la o șură ciobănească din Mărginimea Sibiului, unde oaspeții străini au gustat preparate tradiționale, printre care brânză de burduf cu roșii. Reacțiile au fost entuziaste, iar una dintre turiste a numit-o cea mai bună brânză pe care a mâncat-o vreodată.

De la degustare, discuția a alunecat spre o întrebare mai amplă: cum transformi un produs apreciat de câțiva vizitatori într-un motiv pentru care oamenii aleg să stea mai multe zile într-o zonă rurală. Cristian Cismaru, de la Asociația My Transilvania, a propus ca brânza de burduf să devină punctul de plecare al unei rețele: poteci tematice, concursuri de alergare montană și mici evenimente care leagă mâncarea de peisajul cultural, de arhitectură și de tradiții.

Sute de puncte gastronomice, dar puține nopți de cazare

Etapa următoare a schimbului de experiență a avut loc la Cisnădioara, unde oaspeții au aflat despre punctele gastronomice locale — gospodării autorizate să servească mâncare preparată în bucătăria proprie, cu ingrediente în special din producția casei. Conceptul a fost reglementat de statul român începând din 2020, ca soluție pentru diversificarea veniturilor din zonele montane defavorizate.

Numărul lor a crescut constant, dar rămâne modest: de la primele gospodării înscrise în Vama Buzăului, județul Brașov, rețeaua a ajuns astăzi la câteva sute de puncte gastronomice locale răspândite în toată țara, majoritatea concentrate în Brașov, Sibiu și Delta Dunării. Regiuni cu potențial turistic ridicat, precum Maramureșul sau Bucovina, au rămas însă cu foarte puține gospodării autorizate.

Problema nu ține doar de numărul de puncte gastronomice, ci și de cât timp rămân turiștii lângă ele. În România, oaspeții cazați la pensiuni rurale stau, în medie, doar 1,9 nopți, arată datele prezentate la schimbul de experiență de la Sibiu. E o statistică ce spune, de fapt, povestea unui turism de tranzit: oamenii trec prin sate, mănâncă o dată bine și pleacă mai departe, în loc să rămână să exploreze zona.

Modelul francez: cinci zile în jurul unui vin și a unei brânzeturi

Contrastul a fost pus în evidență chiar de reprezentanții regiunilor invitate la schimbul de experiență. În Bourgogne-Franche-Comté, o regiune franceză cunoscută pentru vinuri și brânzeturi, turiștii rămân, în medie, cel puțin cinci zile, tocmai pentru că zona a construit o ofertă completă în jurul gastronomiei locale: degustări, trasee tematice, evenimente sezoniere care dau motive succesive de a rămâne.

Diferența dintre 1,9 nopți și cel puțin cinci zile nu ține de frumusețea peisajului — Mărginimea Sibiului nu are nimic de invidiat regiunilor franceze din acest punct de vedere —, ci de modul în care experiența este structurată și povestită turistului. Un produs local devine, în acest model, un fir narativ care leagă mai multe zile de vacanță, nu doar o gustare de-a lungul drumului.

Salamul de Feked, exemplul maghiar din Baranya

Un exemplu similar a venit din regiunea maghiară Baranya, unde autoritățile locale au construit o ofertă turistică în jurul salamului de Feked. Szabina Pazaurek, reprezentantă a Camerei de Comerț și Industrie din Pécs-Baranya, a explicat că un turist poate petrece până la două săptămâni în zonă, încercând cârnați, vinuri și participând la festivaluri organizate nu doar vara, ci și toamna și iarna.

Ideea centrală, valabilă și pentru varianta românească gândită la Sibiu, este continuitatea: dacă evenimentele legate de un produs local sunt eșalonate pe tot anul, iar nu concentrate într-un singur weekend, destinația capătă motive de vizitare în mai multe sezoane, nu doar în perioada de vârf a verii.

Ce ar însemna, concret, o rețea turistică a brânzei de burduf

Proiectul discutat la Sibiu rămâne, deocamdată, la stadiul de idee conturată printr-un schimb de experiență, fără un calendar public de implementare. Direcția propusă de Asociația My Transilvania presupune mai multe componente care s-ar completa reciproc:

  • poteci tematice dedicate drumului brânzei de burduf, care să treacă pe la stâne și puncte gastronomice din Munții Cindrel;
  • concursuri de alergare montană organizate în jurul temei pastorale, similare inițiativelor deja existente în zonă;
  • evenimente mici, eșalonate pe parcursul anului, care să lege degustarea de peisaj, arhitectură și tradiții locale, nu doar de o singură zi de festival.

O astfel de rețea ar putea atrage inclusiv turiști străini, un segment aflat în creștere anul acesta, potrivit informațiilor prezentate la schimbul de experiență. Miza nu este doar economică, ci și de conservare: brânza de burduf presupune o tehnologie tradițională, legată de transhumanță și de viața satelor de la poalele munților, iar promovarea ei turistică ar putea contribui la păstrarea unor meserii aflate în declin numeric.

De ce contează un produs unic pentru o destinație rurală

Exemplele franceze și maghiare arată un tipar comun: turiștii nu vin pentru un singur produs, ci pentru povestea construită în jurul lui, cu evenimente, trasee și oameni care pot explica fiecare etapă a producției. Brânza de burduf, maturată tradițional în coajă de brad sau în burduf de oaie, are deja o poveste puternică, recunoscută inclusiv internațional — a fost inclusă în topurile globale ale celor mai apreciate brânzeturi.

Rămâne de văzut dacă entuziasmul stârnit de o degustare reușită la o șură ciobănească se va transforma într-o rețea turistică organizată, cu finanțare și susținere din partea autorităților locale, sau va rămâne, ca alte inițiative similare, la stadiul de proiect discutat între specialiști. Pentru moment, exemplul francez și cel maghiar rămân repere pentru ceea ce și-ar dori organizatorii din Mărginimea Sibiului să construiască în jurul Munților Cindrel.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.