Groenlanda: acordul anunțat de Trump nu e semnat încă
Președintele american spune că înțelegerea are „durată infinită” și că SUA vor dezvolta imediat o prezență militară extinsă pe insulă. Textul nu a fost publicat.
Actualizat la 19 septembrie 2026 la 01:54: Adăugarea comunicatului comun al guvernului Groenlandei și al cabinetului prim-ministrului danez, care arată că acordul nu este semnat, ci urmează să fie semnat săptămâna viitoare
Doi militari pe cheiul bazei spațiale Pituffik din nord-vestul Groenlandei, privind un aisberg din golful North Star
Președintele american Donald Trump a anunțat vineri seara, într-o postare pe rețeaua Truth Social, că Statele Unite au încheiat un acord cu Regatul Danemarcei și cu Groenlanda care dă Washingtonului „control permanent” asupra securității și asupra tuturor celorlalte nevoi din teritoriul arctic. Un comunicat comun al guvernului groenlandez și al cabinetului prim-ministrului danez, emis la Copenhaga în aceeași zi, descrie însă altceva: un acord care urmează să fie semnat săptămâna viitoare și care trebuie apoi să treacă prin procedurile parlamentare necesare pentru a intra în vigoare.
Ce spun Copenhaga și Nuuk
Comunicatul, publicat pe 18 septembrie 2026 sub siglele Naalakkersuisut (guvernul Groenlandei) și Statsministeriet (cabinetul prim-ministrului danez), este intitulat „Acord așteptat privind consolidarea securității în Arctica și în zona nord-atlantică”. Textul precizează că Groenlanda, Danemarca și Statele Unite se așteaptă să poată semna în cursul săptămânii viitoare un acord care întărește securitatea în Arctica și în Atlanticul de Nord, iar semnarea este prevăzută cu ocazia Adunării Generale a ONU. Documentul adaugă explicit că, după semnare, acordul va trebui să parcurgă procedurile parlamentare necesare pentru a intra în vigoare.
Comunicatul comun al guvernului Groenlandei și al cabinetului prim-ministrului danez, emis la Copenhaga pe 18 septembrie 2026
Președintele Naalakkersuisut, Jens-Frederik Nielsen, afirmă în comunicat că este îmbucurător faptul că se ajunge la un acord care asigură și întărește securitatea Groenlandei, a Regatului Danemarcei, a Statelor Unite și a alianței occidentale, și că înțelegerea recunoaște interesele Groenlandei și locul acesteia în cooperarea internațională.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen spune, la rândul ei, că se bucură de perspectiva unui acord bun pentru Groenlanda, Regatul Danemarcei și Statele Unite, care întărește securitatea comună în Arctica și în zona nord-atlantică și care este, prin urmare, bun și pentru NATO și pentru Europa. Formularea sa conține o precizare care lipsește complet din anunțul lui Trump: este vorba, spune ea, de un acord care recunoaște în același timp suveranitatea și integritatea teritorială a Regatului, precum și dreptul poporului groenlandez la autodeterminare.
Cele două guverne precizează că nu vor oferi alte comentarii în acest moment.
Ce a anunțat Trump
Potrivit postării de pe Truth Social, acordul garantează Statelor Unite capacitatea de a face „ce este necesar” în Groenlanda pentru a asigura securitatea insulei și a teritoriului american, fără niciun cost pentru bugetul de la Washington. Trump l-a descris drept un acord „cu durată infinită”, fără termen de expirare, și a folosit timpul trecut - Statele Unite „au încheiat” înțelegerea.
Postarea publicată de Donald Trump pe Truth Social în noaptea de 18 spre 19 septembrie 2026, în care anunță acordul privind Groenlanda
Un al doilea element anunțat privește accesul terților: din acest moment, susține președintele american, niciun adversar al Statelor Unite nu va mai putea avea o bază militară, o prezență militară sau investiții sensibile în Groenlanda fără aprobarea scrisă a Washingtonului.
Trump a mai spus că administrația va începe imediat dezvoltarea unei prezențe militare extinse în Groenlanda și că va lucra cu populația locală la construcție și dezvoltare. Un oficial american de rang înalt, citat de Fox News Digital, a precizat că înțelegerea include drepturi permanente de staționare și de survol, posibilitatea de a ridica instalații militare suplimentare și interdicția pentru China, Rusia și alte state din afara NATO de a deschide baze sau de a menține trupe pe insulă.
Unde diferă cele două versiuni
Diferențele sunt de substanță, nu de nuanță. Prima ține de stadiul procesului: Trump vorbește despre un acord deja încheiat, comunicatul comun despre unul care abia urmează să fie semnat și apoi ratificat parlamentar - atât în Danemarca, cât și în Groenlanda. A doua ține de conținut: Washingtonul descrie „control permanent” și un drept de veto asupra investițiilor sensibile, în timp ce Copenhaga și Nuuk vorbesc despre securitate comună, într-un cadru care recunoaște suveranitatea Regatului și autodeterminarea groenlandeză. Textul acordului nu a fost publicat de niciuna dintre părți, așa că formularea exactă rămâne necunoscută.
Precedentele impun prudență. În ianuarie 2026, după o întrevedere între vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și miniștrii de externe danez și groenlandez, cele două tabere au prezentat versiuni diferite ale aceleiași discuții: ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen a vorbit despre explorarea unui drum comun pentru a răspunde preocupărilor americane de securitate, în timp ce Casa Albă a descris discuțiile drept tehnice, pe tema achiziției Groenlandei. Tot atunci, Trump a anunțat că a convenit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, „cadrul” unui viitor acord arctic care ar da Statelor Unite acces total la Groenlanda; detaliile acelui cadru nu au fost niciodată publicate.
De ce contează Groenlanda
Groenlanda este cea mai mare insulă a lumii, cu o suprafață de circa 2,16 milioane de kilometri pătrați și o populație de aproximativ 57.000 de locuitori, majoritar inuiți. Este un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, cu guvern și parlament proprii, dar cu politica externă și de apărare gestionate de Copenhaga.
Poziția sa explică interesul american. Insula se află pe traiectoria cea mai scurtă dintre America de Nord și Rusia peste Polul Nord, ceea ce o face un punct esențial pentru avertizarea timpurie în caz de atac cu rachete balistice. Tot aici trece și strâmtoarea Danemarcei, parte a așa-numitului spațiu GIUK - Groenlanda, Islanda, Marea Britanie - culoarul prin care submarinele rusești ies din Marea Nordului în Atlantic și care a fost, în Războiul Rece, una dintre cele mai supravegheate zone maritime din lume.
Statele Unite au o prezență militară în Groenlanda din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, formalizată printr-un acord de apărare încheiat cu Danemarca în 1951 și amendat în 2004. La apogeul Războiului Rece, americanii aveau peste 10.000 de militari și 17 instalații pe insulă. Astăzi a mai rămas una singură: baza spațială Pituffik, în nord-vestul insulei, operată de U.S. Space Force, cu misiuni de avertizare antirachetă, apărare antirachetă și supraveghere spațială.
La acestea se adaugă doi factori care au crescut în importanță în ultimul deceniu. Topirea calotei deschide treptat rute maritime arctice mai scurte între Asia și Europa, iar subsolul groenlandez conține zăcăminte de pământuri rare, uraniu și alte minerale critice pentru industria de apărare și pentru tranziția energetică - resurse pentru care China deține în prezent o poziție dominantă pe piața mondială.
Un an și jumătate de criză
Tensiunile au început imediat după învestirea lui Trump pentru al doilea mandat, în ianuarie 2025, când acesta a declarat că Statele Unite au nevoie de controlul asupra Groenlandei. Criza a escaladat în ianuarie 2026: Trump a amenințat cu tarife vamale suplimentare opt state europene, între care Danemarca, până la încheierea unui acord pentru cumpărarea insulei, după ce aliații NATO trimiseseră militari în Groenlanda pentru exerciții. Amenințarea a fost retrasă câteva zile mai târziu, la Davos, unde președintele american a spus că nu va folosi forța militară.
Consecințele s-au văzut imediat. Danemarca a desfășurat trupe în Groenlanda într-o operațiune la care au participat aproximativ o duzină de state europene, Canada și Franța au deschis consulate la Nuuk, iar Mette Frederiksen a convocat alegeri anticipate, organizate pe 24 martie 2026 și încheiate cu un rezultat neconcludent.
Opinia publică groenlandeză a rămas constantă. Un sondaj din ianuarie 2025 arăta că 85% dintre locuitori resping ideea de a părăsi Danemarca pentru a deveni parte a Statelor Unite, iar manifestațiile din ianuarie 2026 au adunat la Nuuk aproximativ 4.000 de oameni - circa un sfert din populația orașului și cel mai mare protest din istoria insulei. Premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a declarat atunci că, dacă ar fi pus să aleagă între Statele Unite și Danemarca, teritoriul ar alege Danemarca.
