Tehnologie

Wan Gang a electrificat China: aproape 1 din 2 mașini noi

Wan Gang, fost inginer Audi și ministru chinez al Științei, a mizat din 2000 pe mașinile electrice. În 2025, aproape una din două mașini noi vândute în China era electrificată.

de Marian Tomita · · Asistat de AI

Wan Gang, fost ministru chinez al Științei și Tehnologiei, vorbește la un pupitru la conferința despre electromobilitate de la Berlin, în 2013
Wan Gang, fost ministru chinez al Științei și Tehnologiei, vorbește la un pupitru la conferința despre electromobilitate de la Berlin, în 2013

Fostul inginer Audi Wan Gang, ministru chinez al Științei și Tehnologiei între 2007 și 2018, este considerat unul dintre arhitecții strategiei care a adus China în fruntea producției mondiale de mașini electrice. Povestea lui a fost relatată de publicația germană Focus și preluată de Digi24. În 2025, aproape una din două mașini noi vândute în China era electrificată, potrivit datelor citate de Focus.

De la Shanghai la Audi

Născut la Shanghai în 1952, inginerul a predat mecanica la Universitatea Tongji din orașul natal. În 1985 a plecat în Germania, la Universitatea Tehnică din Clausthal, unde și-a pregătit doctoratul.

După studii, a primit mai multe oferte de angajare de la constructori germani. A ales Audi, convins că o companie mai mică îi poate oferi șanse mai rapide de promovare, relatează Focus.

A lucrat aproximativ un deceniu la Audi, întâi în dezvoltare, apoi în producție, și a ajuns să conducă un departament cu peste 2.000 de angajați. În paralel, a coordonat cercetări despre pile de combustie cu hidrogen, un domeniu pe care industria auto tradițională îl privea încă rezervat.

Pariul pe un decalaj mai mic

În călătoriile făcute în China, inginerul a observat două probleme: poluarea tot mai mare din orașe și dependența de petrolul importat. A concluzionat că o motorizare a populației după modelul german ar fi greu de susținut.

Potrivit evaluării sale, citate de Focus, constructorii occidentali aveau un avans de aproximativ 20 de ani la motoarele cu ardere internă. La mașinile electrice, diferența era de doar patru-cinci ani. Concluzia a devenit baza strategiei: în loc să recupereze decenii, China putea să sară direct la tehnologia următoare.

În 2000, inginerul a trimis autorităților de la Beijing o propunere oficială în acest sens și s-a întors în China la sfârșitul aceluiași an. Într-un interviu pentru presa de stat din acea perioadă, citat de Bloomberg, el spunea că țara are în față o fereastră strategică de 10-20 de ani pentru mașinile electrice.

De la program național la politică industrială

În septembrie 2001, guvernul chinez a lansat un program național pentru noile tehnologii de propulsie, cu Wan drept coordonator științific. Programul miza simultan pe baterii, sisteme hibride și hidrogen, deoarece nimeni nu știa care va domina.

În 2007, inginerul a devenit ministru al Științei și Tehnologiei. Două ani mai târziu, ministerul său a introdus autobuze și taxiuri electrice în 13 orașe. Din 2010, unele localități au început să acorde subvenții și persoanelor fizice care cumpărau mașini electrice.

În 2012, Beijingul a dat prioritate mașinilor electrice cu baterie, în fața hibridelor și a hidrogenului. În 2015 a fost lansat programul „Made in China 2025”, iar din 2019 marii producători au primit obligații privind cotele de vehicule electrice și alte modele cu propulsie alternativă.

Cifrele și locul industriei germane

Rezultatele au depășit țintele. În 2020, aproximativ una din 20 de mașini noi vândute în China era electrică, iar în 2025 ponderea a ajuns la aproape una din două, conform datelor prezentate de Focus. Statisticile includ categoria vehiculelor electrificate, nu doar mașinile exclusiv cu baterie.

Guvernul își propusese ca mărcile locale să vândă trei milioane de mașini electrice pe an până în 2025. Numai BYD a comercializat în China aproximativ 3,5 milioane de vehicule în acel an. Producătorii chinezi se apropiau, la finalul lui 2025, de 90% din vânzările de mașini electrice, față de ținta de 80%.

În 2023, BYD a depășit Volkswagen la vânzările din China. Mărcile germane aveau în 2020 aproximativ un sfert din piața chineză, iar în 2026 ponderea lor a scăzut la aproximativ o optime. Markus Duesmann, pe atunci șeful Audi, a recunoscut că industria germană a subestimat concurenții chinezi.

Presiunea se vede și în deciziile recente din industrie. Audi și SAIC Motor și-au extins parteneriatul pentru modele noi în China, iar Volkswagen pregătește concedieri masive până în 2030. Tot Volkswagen a negat negocierile cu producători chinezi pentru fabrici.

Concurența chineză apasă pe întreaga industrie auto europeană, iar șase mari constructori chinezi pregătesc intrarea pe piața din România.

Ce urmează: mașinile inteligente

Potrivit Digi24, în septembrie 2026 autoritățile chineze au prezentat un nou plan pentru sectorul auto, cu ținta de a deveni superputere industrială până în 2030. Accentul cade pe software, inteligență artificială, cipuri, sisteme de operare și conducere autonomă.

Miao Wei, fost ministru chinez al Industriei, compară competiția cu un meci în două reprize. Prima, propulsia electrică, a câștigat-o China. A doua va depinde de software și de mașinile autonome, iar rezultatul nu este decis, a spus el, conform Focus.

Experiența lui Wan nu explică singură ascensiunea Chinei. Au contat și investițiile publice, subvențiile, industria bateriilor și piața internă uriașă. Totuși, ideea de a evita confruntarea directă la motoarele convenționale a influențat decisiv direcția țării.

În 2023, compania germană DEUTZ i-a acordat Wan Gang Premiul Nicolaus August Otto, pentru contribuțiile la electromobilitate și la tehnologiile pe bază de hidrogen. Constructorii germani care i-au format cariera se confruntă acum cu unul dintre cei mai puternici concurenți ai lor.

Surse: Digi24 (cu date din Focus), Bloomberg, DEUTZ. Foto: RudolfSimon, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 (decupată).

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.