Gel care reface smalțul dinților, testat în laborator
Cercetători de la Universitatea din Nottingham au creat un gel fără fluor care imită proteinele ce construiesc smalțul în copilărie. În laborator, pe dinți extrași, stratul refăcut s-a comportat ca smalțul sănătos.
Actualizat la 8 noiembrie 2026 la 19:06: Adăugat un video explicativ despre gelul care reface smalțul
Imagini la microscopul electronic: cristale de smalț erodate (stânga) și cristale refăcute după două săptămâni de tratament cu gel (dreapta). Foto: University of Nottingham
Cercetători de la Universitatea din Nottingham, din Marea Britanie, au dezvoltat un gel pe bază de proteine care poate reface smalțul dinților, țesutul pe care organismul nu îl mai regenerează odată pierdut. Rezultatele au fost publicate în revista Nature Communications, iar testele au fost făcute în laborator, pe dinți umani extrași, nu în gura pacienților.
Studiul a fost condus de profesorul Alvaro Mata, titularul catedrei de inginerie biomedicală și biomateriale, iar autorul principal este cercetătorul postdoctoral Abshar Hasan. La lucrare au contribuit și specialiști din alte instituții, într-o echipă internațională.
Cum funcționează gelul
Materialul imită proteinele care ghidează formarea smalțului la copiii mici, atunci când dinții se dezvoltă. Potrivit universității, gelul se aplică rapid, la fel ca tratamentele cu fluor folosite azi în cabinetele stomatologice, însă nu conține fluor.
După aplicare, gelul formează un strat subțire și rezistent, care pătrunde în dinte și umple fisurile și golurile microscopice. Apoi funcționează ca o schelă: atrage ionii de calciu și fosfat din salivă și îi organizează în cristale noi.
Procesul poartă numele de mineralizare epitaxială. Practic, noile cristale cresc în continuarea celor existente și se integrează în țesutul natural, refăcând atât structura, cât și proprietățile smalțului sănătos. Componenta activă face parte dintr-o clasă de proteine create în laborator, numite recombinameri de tip elastină.
Profesorul Mata a declarat pentru revista New Scientist că creșterea noului strat începe în decurs de o săptămână. Imaginile la microscopul electronic publicate de universitate arată un dinte cu cristale erodate și un dinte similar după două săptămâni de tratament, cu cristale refăcute și ordonate.
Ce au arătat testele de laborator
Echipa a lucrat pe 32 de molari umani extrași, potrivit relatărilor despre studiu. Cercetătorii au supus apoi țesutul refăcut unor condiții care simulează viața de zi cu zi: periajul, masticația și expunerea la alimente acide.
Concluzia lor este că smalțul regenerat s-a comportat mecanic la fel ca smalțul sănătos. Abshar Hasan a explicat că materialul refăcut recuperează arhitectura naturală a smalțului, care îi dă duritatea și rezistența la agresiuni fizice, chimice și termice.
Gelul poate fi aplicat și peste dentina expusă, stratul sensibil de sub smalț. Acolo crește un strat asemănător smalțului, ceea ce ar putea reduce sensibilitatea dentară. Cercetătorii spun că ar putea îmbunătăți și aderența plombelor sau a fațetelor.
De ce contează smalțul
Smalțul este cel mai dur țesut din corpul uman și protejează dinții pe tot parcursul vieții. Problema este că, odată distrus de acizi, uzură sau carii, nu se mai reface natural.
Tratamentele actuale, precum lacurile cu fluor sau soluțiile de remineralizare, pot întări ce a rămas și pot încetini degradarea. Ele nu reconstruiesc însă structura originală. Când pierderea e mai mare, golul se umple cu materiale artificiale.
Potrivit Universității din Nottingham, degradarea smalțului contribuie major la carii și este asociată cu probleme dentare care afectează aproape jumătate din populația lumii. Aceste probleme pot duce la infecții și la pierderea dinților.
Rezultatele vin din laborator. Gelul nu a fost încă testat la pacienți, iar comportamentul lui în gura umană, cu salivă, bacterii și variații de temperatură reale, rămâne de demonstrat.
Stratul refăcut este și foarte subțire. Relatările despre studiu indică faptul că gelul poate reface straturi de până la aproximativ 10 micrometri. Smalțul natural are grosimi de ordinul milimetrilor, deci metoda vizează deocamdată eroziunea timpurie și leziunile superficiale, nu cariile profunde.
Un alt aspect de reținut este legătura comercială. Hasan și Mata sunt cofondatori ai Mintech-Bio, companie desprinsă din universitate care vrea să transforme gelul într-un produs. În noiembrie 2025, Mata spunea că echipa speră să aibă un prim produs pe piață anul următor. Estimarea aparține cercetătorilor, nu unei autorități de reglementare.
Ce urmează
Pentru a ajunge în cabinetele stomatologice, un astfel de tratament are nevoie de studii clinice și de aprobări de la autoritățile de reglementare. Echipa susține că tehnologia este sigură, ușor de aplicat și poate fi produsă la scară mare.
Dacă rezultatele se confirmă la oameni, gelul ar putea completa tratamentele de prevenție actuale. Până atunci, recomandările rămân aceleași: periaj corect, controale regulate și atenție la alimentele acide. Câteva dintre ele sunt detaliate în ghidul Semnal despre greșelile frecvente în igiena orală.
Sursa: Hasan, A. și colab., „Biomimetic supramolecular protein matrix restores structure and properties of human dental enamel”, Nature Communications 16 (2025), DOI 10.1038/s41467-025-64982-y; comunicatul Universității din Nottingham.
