Health & Beauty

Greșeli frecvente în igiena orală și cum le corectezi

Periajul prea dur, pasta greșit aleasă și ața dentară sărită sunt printre cele mai comune greșeli care duc, în timp, la carii și boli de gingii ușor de evitat.

de Manuela Medeleanu · ·

Colecție de instrumente și produse pentru igiena orală: apă de gură, flos, periuțe de dinți, gel dental și recipiente pe fundal albastru cian. (Foto: Marta Branco / Pexels)
Colecție de instrumente și produse pentru igiena orală: apă de gură, flos, periuțe de dinți, gel dental și recipiente pe fundal albastru cian. (Foto: Marta Branco / Pexels)

Majoritatea românilor se spală pe dinți zilnic, dar puțini fac asta corect. Periajul greșit, pasta nepotrivită sau lipsa aței dentare duc, în timp, la carii și la boli ale gingiilor care ar fi putut fi evitate cu obiceiuri simple.

Periajul prea agresiv strică smalțul, nu îl curăță mai bine

Mulți cred că o perie tare și o presiune puternică înseamnă curățare temeinică. De fapt, periajul brutal erodează smalțul și retrage gingia, expunând rădăcina dintelui la sensibilitate. O perie cu peri moi, folosită cu mișcări circulare scurte, curăță la fel de eficient fără să lezeze țesutul.

Durata contează la fel de mult ca tehnica. Două minute, de două ori pe zi, sunt intervalul recomandat de majoritatea stomatologilor, dar mulți oameni tind să scurteze acest timp fără să își dea seama. Un cronometru sau o periuță electrică cu senzor de timp corectează rapid acest obicei.

Momentul periajului după masă poate face mai mult rău decât bine

Spălatul pe dinți imediat după o masă acidă, de exemplu cu citrice sau băuturi carbogazoase, freacă smalțul înmuiat temporar de acid și îl subțiază. Stomatologii recomandă o pauză de treizeci de minute după mese acide, timp în care saliva neutralizează aciditatea și smalțul se reîntărește.

Alegerea pastei de dinți se face după nevoia reală, nu după reclamă

Raftul de la farmacie e plin de paste care promit albire instantă sau protecție totală, dar criteriul esențial rămâne concentrația de fluor. Pentru un adult fără probleme speciale, o pastă cu fluor în concentrație standard previne cariile eficient și ieftin.

Persoanele cu dinți sensibili au nevoie de formule speciale: nitratul de potasiu reduce excitabilitatea nervilor dentari, iar sărurile de stronțiu acționează diferit, prin obturarea tubulilor din dentină, reducând astfel stimularea pulpei dintelui. Cei cu gingii predispuse la sângerare ar trebui să discute cu medicul stomatolog înainte de a alege o pastă sau o apă de gură cu clorhexidină, un antiseptic folosit de regulă țintit și pe termen scurt, la recomandare medicală, nu ca soluție permanentă de uz zilnic.

Pastele de albire diferă mult între ele prin formulă și grad de abrazivitate, iar folosirea zilnică nu subțiază automat smalțul la toate produsele. Persoanele care observă sensibilitate crescută după utilizarea unei paste de albire ar trebui să reducă frecvența sau să aleagă o formulă mai blândă, eventual la recomandarea stomatologului.

Ața dentară rămâne pasul cel mai des sărit din rutină

Peria curăță suprafețele dinților, dar nu ajunge între ei, unde se acumulează placa bacteriană responsabilă de cariile interdentare și de inflamația gingiei. Ața dentară, folosită o dată pe zi, de preferință seara, elimină resturile pe care peria nu le atinge.

Tehnica greșită anulează beneficiul: mișcarea trebuie să urmeze forma dintelui, în formă de C, nu doar să treacă brusc printre dinți, mișcare care poate tăia gingia. Pentru cei care au dificultăți cu ața clasică, există alternative precum periuțele interdentare, potrivite mai ales pentru spații mai largi între dinți, sau irigatoarele orale cu jet de apă. Alegerea între ele depinde de forma spațiilor interdentare și de recomandarea medicului, nu de o echivalență generală cu ața dentară.

Limba și obrajii găzduiesc bacterii care rămân neatinse de periaj

Respirația urât mirositoare persistentă are adesea sursa pe suprafața limbii, acoperită de un strat subțire de bacterii și resturi alimentare. O racletă pentru limbă sau chiar peria de dinți, folosită ușor pe suprafața limbii, reduce semnificativ acest depozit.

Schimbarea periuței întârziată anulează eficiența curățării

O periuță cu perii răsfirați nu mai curăță corect, indiferent cât de bine e tehnica folosită. Regula general acceptată e înlocuirea periuței la trei sau patru luni, sau imediat ce perii își pierd forma și elasticitatea, semn vizibil că nu mai ajung eficient în zonele greu accesibile.

Controalele stomatologice regulate depistează probleme înainte să doară

Multe carii incipiente sau probleme de gingie nu produc durere în fazele timpurii, motiv pentru care oamenii ajung la stomatolog abia când disconfortul devine acut și tratamentul e mai complex. Un control la fiecare șase luni e recomandarea generală pentru pacienții fără risc special, dar frecvența reală ar trebui stabilită individual, în funcție de riscul de carii și de starea gingiilor, evaluat de medicul stomatolog.

Controlul regulat nu înlocuiește igiena zilnică, dar oferă un feedback pe care rutina de acasă nu îl poate da: starea reală a smalțului, a gingiilor și eficiența tehnicii folosite. Persoanele cu istoric de carii frecvente sau boli ale gingiei pot avea nevoie de vizite mai dese, stabilite individual de medic.

Corectarea acestor obiceiuri nu cere echipamente scumpe sau timp suplimentar, ci atenție la detalii care par minore: presiunea periei, momentul spălării, alegerea pastei potrivite nevoii reale și folosirea constantă a aței dentare. Diferența dintre o gură sănătoasă la cincizeci de ani și una cu tratamente costisitoare se construiește, de fapt, din aceste alegeri zilnice repetate corect.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.