O echipă de cercetători de la Universitatea Kyoto și Universitatea Fukui a arătat, într-un studiu publicat în 2021 în revista Science Advances, că blocarea unei proteine numite USAG-1 poate stimula regenerarea dentară la șoareci cu agenezie dentară congenitală, o afecțiune în care dinții nu se formează deloc. Rezultatele au deschis calea către primele teste clinice pe oameni ale unui astfel de tratament.
Ce a descoperit echipa din Kyoto
Cercetătorii, coordonați de Katsu Takahashi de la Universitatea Kyoto, au studiat rolul proteinei USAG-1, care inhibă în mod normal două semnale esențiale pentru dezvoltarea dinților: proteina osteomorfogenetică (BMP) și semnalizarea Wnt. La șoarecii la care gena USAG-1 a fost eliminată, dinții incisivi de lapte, care în mod normal dispar, au supraviețuit și au erupt ca dinți suplimentari.
Pe baza acestei observații, echipa a dezvoltat anticorpi capabili să blocheze legarea USAG-1 de BMP, fără să afecteze receptorul LRP5/6 implicat în semnalizarea Wnt. Administrarea acestor anticorpi la șoareci cu agenezie dentară cauzată de diverse mutații genetice a reușit să reactiveze formarea dinților.
De ce contează diferența dintre BMP și Wnt
Semnalizarea Wnt este importantă pentru dezvoltarea întregului organism, nu doar a dinților, așa că blocarea ei nedirecționată a dus, în experimentele echipei, la rate scăzute de supraviețuire la puii de șoarece. Anticorpul care a funcționat cel mai bine a fost cel care a interferat exclusiv cu interacțiunea USAG-1 cu BMP, fără să afecteze Wnt.
Manabu Sugai, de la Universitatea Fukui, coautor al studiului, a explicat că metodele clasice de inginerie tisulară nu sunt potrivite pentru regenerarea dentară, iar terapia moleculară fără celule s-a dovedit eficientă pentru mai multe forme de agenezie dentară congenitală.
Ce urmează: teste pe oameni
Aproximativ 0,1% din populație are agenezie dentară congenitală completă, iar în jur de 10% dintre copii au forme parțiale, potrivit cercetătorilor. Singurele opțiuni actuale pentru dinții lipsă sunt implanturile, protezele și punțile dentare.
Cercetarea a continuat în anii următori, inclusiv prin teste pe dihori și porci, iar Takahashi a fondat compania Toregem Biopharma pentru a duce tratamentul mai departe. În octombrie 2024, la Spitalul Universitar Kyoto a început primul test clinic pe oameni al medicamentului, cunoscut sub numele TRG035: 30 de bărbați adulți, cu vârste între 30 și 64 de ani, cărora le lipsește cel puțin un dinte, au primit doze din anticorp timp de 11 luni, cu scopul de a verifica siguranța tratamentului, nu neapărat eficiența lui.
În septembrie 2025, medicamentul a primit statutul de „medicament orfan" din partea Ministerului Sănătății din Japonia, statut care accelerează dezvoltarea tratamentelor pentru boli rare. Cercetătorii speră ca tratamentul să fie disponibil publicului larg în jurul anului 2030, inițial pentru persoanele cu agenezie dentară congenitală severă.
Rezerve din partea altor cercetători
Nu toți specialiștii sunt la fel de optimiști în privința eficienței tratamentului la adulți. Mary MacDougall, decana facultății de stomatologie a University of British Columbia, a atras atenția că abordarea ar putea funcționa mai bine la copii, care au încă multe celule epiteliale dentare, esențiale pentru formarea dinților. Adulții care și-au pierdut deja dinții au mult mai puține astfel de celule, ceea ce ar putea limita rezultatele terapiei.
În paralel, alte echipe de cercetare explorează metode diferite pentru regenerarea dentară. La Universitatea Tufts, din Statele Unite, cercetătorii lucrează la metode bazate pe suporturi celulare (scaffold), folosind celule dentare umane și de porc, în timp ce la Universitatea din Washington o echipă a reușit să creeze proteine capabile să formeze smalț dentar.
