Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Știință

El Niño din 2026 ar putea fi cel mai puternic din istorie

NOAA estimează 69% șanse ca El Niño din 2026 să fie cel mai puternic din 1950 încoace, iar 2027 ar putea deveni cel mai cald an înregistrat.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Hartă NASA a anomaliilor nivelului mării în Pacificul ecuatorial din iunie 2026, cu o bandă roșie de ape mai calde și mai înalte decât normal, semn al fenomenului El Niño
Hartă NASA a anomaliilor nivelului mării în Pacificul ecuatorial din iunie 2026, cu o bandă roșie de ape mai calde și mai înalte decât normal, semn al fenomenului El Niño

Agenția americană pentru observarea oceanelor și atmosferei (NOAA) estimează o probabilitate de 69% ca fenomenul climatic El Niño din 2026 să devină cel mai puternic înregistrat de la începutul măsurătorilor comparabile, în 1950, potrivit unei analize AFP citate de Agerpres. Impactul global al fenomenului se resimte, de regulă, cu un an întârziere, ceea ce ar putea transforma 2027 în cel mai cald an din istoria observațiilor meteorologice.

Fenomenul, o variație naturală a climei amplificată de încălzirea globală provocată de activitățile umane, oferă o imagine anticipată a temperaturilor pe care lumea le-ar putea resimți în mod obișnuit spre finalul anilor 2030, potrivit specialiștilor citați de agenția franceză.

Ce este El Niño și de ce contează intensitatea lui

El Niño este o variație naturală a climei, caracterizată prin creșterea temperaturilor la suprafața apei în centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial. Fenomenul apare atunci când vânturile de est, care în mod obișnuit mențin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar și permit acestor ape să revină la suprafață și să se deplaseze spre est.

Când temperaturile rămân peste valorile normale timp de mai multe luni, atmosfera întregii planete este afectată, a explicat climatologul Emily Becker, de la Universitatea din Miami, citată de AFP. Consecința este o climă mai caldă și mai secetoasă în anumite regiuni și mai răcoroasă și mai umedă în altele. Un „super El Niño" era anticipat încă din iunie, când oamenii de știință atrăgeau atenția asupra riscurilor unui episod extrem.

Prognoza NOAA: o probabilitate de 69% pentru un eveniment istoric

Temperaturile la suprafața mării în regiunea El Niño 3.4, folosită ca reper pentru monitorizarea fenomenului, se situează în prezent cu aproximativ 2,6 grade Celsius peste media ultimilor 30 de ani, potrivit tabloului de bord Climate Brink, care sintetizează date NOAA. Previziunile arată că fenomenul ar putea atinge, în luna noiembrie, un vârf de aproximativ 3,9 grade Celsius, peste anomalia de 3 grade înregistrată în 2015, an considerat până acum de referință.

Pentru a ține cont de contextul unei planete deja mai calde, NOAA a introdus în februarie un nou indicator, Indicele Oceanic Relativ Niño (RONI), care compară anomalia din regiunea 3.4 cu restul zonelor tropicale. Chiar și pe această scală ajustată, agenția americană estimează o probabilitate de 69% ca actualul episod să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor comparabile, în 1950.

2027, un an-record anunțat cu un an înainte

Efectele unui El Niño puternic se resimt mai ales în anul următor apariției sale, motiv pentru care specialiștii se așteaptă ca 2027, nu 2026, să devină anul cu cea mai ridicată temperatură medie globală înregistrată. Climatologii Zeke Hausfather și Andrew Dessler estimează că fenomenul ar putea adăuga, în 2027, o creștere medie de 0,3 grade Celsius la nivel mondial, peste tendința de încălzire pe termen lung.

„Este ca o previziune a viitorului", a explicat profesorul Andrew Dessler, de la Universitatea Texas A&M, pentru AFP, adăugând că o astfel de creștere ar fi fost altfel de așteptat abia în 2037. Cercetătorul Mike McPhaden, de la Laboratorul de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit o estimare similară, declarând că nu este de neconceput ca temperatura globală din 2027 să depășească cu 1,7 grade Celsius nivelurile preindustriale.

Riscurile: secetă, incendii și valuri de căldură

Unele efecte ale fenomenului sunt deja vizibile. Seceta prelungită din Indonezia a favorizat, potrivit AFP, răspândirea unor incendii care au distrus sute de mii de hectare de vegetație. Michelle L'Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al NOAA, a declarat pentru agenția franceză că iterații mai intense ale El Niño ar putea multiplica astfel de consecințe, fără ca acestea să fie însă garantate.

Fenomenul vine pe fondul unei veri deja marcate de recorduri de căldură în Europa și în oceane și al unei perioade în care planeta pare să fi intrat într-o nouă etapă a extremelor climatice.

Încălzirea globală amplifică efectele fenomenului

Oamenii de știință sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele El Niño. O atmosferă încălzită de gazele cu efect de seră conține mai multă umiditate, ceea ce poate intensifica ploile asociate fenomenului, dar poate usca și mai mult solurile deja afectate de secetă.

Nu există, însă, un consens deplin privind gradul exact în care schimbările climatice intensifică El Niño, deși dovezile în acest sens încep să se adune. Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul să fie mai sensibile, ceea ce poate accelera, prin convecție, dezvoltarea acestuia. Cercetătorul se bazează pe indicatori climatici istorici, pe înregistrări meteorologice care datează din secolul al XIX-lea și pe modele climatice: potrivit calculelor sale, amplitudinea episoadelor El Niño ar fi crescut cu aproximativ 10% în ultimul secol. Alertele privind recordul de temperatură medie globală din 2025 și avertismentele ONU privind depășirea limitelor climatice arată că fenomenul actual se suprapune peste o tendință deja îngrijorătoare.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.