Anunțul lui Pedro Sánchez privind alegeri anticipate în Spania pe 29 noiembrie a deschis, luni, 5 octombrie, o campanie de aproape două luni dominată de criza locuințelor. Premierul socialist a dizolvat Cortes Generales după ce Congresul a respins, vineri, două decrete-lege privind chiriile, iar opoziția de dreapta a salutat decizia.
Semnal a relatat anunțul dizolvării Parlamentului spaniol în dimineața zilei. Mai jos sunt explicația crizei parlamentare care a precipitat votul, reacțiile partidelor și calendarul până la ziua scrutinului.
De ce a pierdut Guvernul votul pe locuințe
Executivul a aprobat la sfârșitul lui septembrie două decrete-lege, după un acord obținut în ultimul moment între partenerii de coaliție. Primul text reglementa închirierile sezoniere și pe camere, prelungea cu doi ani contractele care expiră înainte de 31 decembrie, interzicea fondurilor de investiții să cumpere locuințe până în 2028 și extindea protecția împotriva evacuărilor până în 2030, potrivit The Objective. Al doilea prevedea prelungirea automată a contractelor de închiriere.
Cum PP și Vox anunțaseră că votează împotrivă, Guvernul avea nevoie de cele șapte voturi ale Junts. Conducerea partidului catalan a decis însă, în unanimitate, să respingă ambele texte. Purtătoarea de cuvânt Míriam Nogueras a acuzat Guvernul că alimentează „o speranță falsă” și a cerut un proiect de lege în locul decretelor, susținând că acestea nu opresc nici speculația fondurilor, nici evacuările.
Pe 2 octombrie, primul decret a căzut cu 178 de voturi contra și 172 pentru, iar al doilea cu 184 contra și 166 pentru. Ministra Locuințelor, Isabel Rodríguez, le ceruse deputaților să evite un „eșec colectiv”, iar membri ai Sindicatului Chiriașilor au protestat din tribuna invitaților. Votul a venit pe fondul protestelor masive pentru dreptul la locuință din ultimele săptămâni.
Sánchez cere o majoritate mai largă
În declarația de la Palatul Moncloa, după ce l-a informat pe regele Felipe VI, Sánchez a spus că a convocat chiar în aceeași dimineață un Consiliu de Miniștri extraordinar pentru dizolvarea Cortes. El a afirmat că o majoritate socială este indignată să vadă cum interesele oamenilor obișnuiți sunt „călcate în picioare” în Parlament și a cerut mobilizare pentru o majoritate parlamentară mai largă, potrivit Gacetín Madrid.
PSOE a lansat imediat mesajul de campanie, îndemnând la vot „cu V de vivienda” (locuință, în spaniolă) și descriind alianța PP-Vox drept o „coaliție a vulturilor”, a relatat Infobae.
Cum au reacționat opoziția și stânga
Liderul PP, Alberto Núñez Feijóo, a reacționat cu formula „în sfârșit vor decide spaniolii”. Partidul avea pregătit un clip, publicat imediat după anunț, cu mesajul „Por fin” („În sfârșit”). Feijóo a prezentat scrutinul ca pe o alegere între „decădere sau schimbare” și a acuzat Guvernul de corupție, lipsă de gestiune și degradarea serviciilor publice.
Președinta Comunității Madrid, Isabel Díaz Ayuso (PP), a declarat că Sánchez „pleacă pentru că nu mai poate”, potrivit Estrella Digital.
Santiago Abascal, liderul Vox, a numit convocarea o veste „excelentă”, dar și-a avertizat susținătorii să nu se bazeze pe sondaje. El a amintit de alegerile din 2023, când majoritatea PP-Vox anticipată de sondaje nu s-a materializat. Abascal a cerut și alegeri „libere, curate și fără violență”, invocând un risc de manipulare electorală din partea premierului.
La stânga PSOE, Sumar a confirmat că va candida în formula Frente Amplio, alături de Izquierda Unida, Comuns și Más Madrid, cu accent pe locuințe, sănătate și condițiile de trai.
Bătălia decretelor în Diputación Permanente
Guvernul intenționează să readucă măsurile respinse prin noi decrete, aprobate marți în Consiliul de Miniștri. Cu Cortes dizolvate, convalidarea lor revine Diputación Permanente, un organ restrâns de 69 de membri care funcționează între legislaturi.
Acolo, blocul favorabil primului decret (PSOE, Sumar, ERC, EH Bildu, PNV și Podemos) ar avea 35 de voturi, față de 34 ale PP, Vox și Junts, potrivit calculelor bazate pe surse guvernamentale citate de RTVE. Astfel, executivul nu ar mai depinde de Junts.
Abascal a calificat manevra drept o „ilegalitate flagrantă”. Într-un interviu la Antena 3, el a argumentat că un organ restrâns nu poate răsturna decizia luată de Congres în plen.
Calendarul până la 29 noiembrie
Decretul de dizolvare și convocare intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial spaniol (BOE), prevăzută pentru 6 octombrie. Legea electorală impune ca votul să aibă loc la 54 de zile după convocare. Etapele principale, potrivit elEconomista și presei spaniole:
- 6 octombrie - publicarea convocării în BOE;
- 21-26 octombrie - depunerea candidaturilor;
- 13 noiembrie - începutul oficial al campaniei;
- 29 noiembrie - ziua votului.
Spaniolii vor alege atât Congresul Deputaților, cât și Senatul. Scrutinul încheie anticipat legislatura începută după alegerile din iulie 2023, iar Sánchez conduce Guvernul din 2018. Potrivit Estrella Digital, sondajele private plasează PP pe primul loc, în timp ce barometrul oficial CIS menține PSOE în frunte.
