Politică

JP Morgan ar fi refuzat România: afirmație neconfirmată

O publicație de la Geneva susține că JP Morgan ar fi refuzat o cerere de finanțare a lui Nicușor Dan. Cotroceniul și banca nu au confirmat informația.

de Alin Radu · · Asistat de AI ·

Actualizat la 27 septembrie 2026 la 20:58: am precizat atribuirile din investigația Snoop.ro și faptul că Ovidiu Stănică nu a răspuns solicitărilor Snoop

Membri ai unei delegații oficiale intră în sediul JPMorgan Chase din New York, cu sigla băncii deasupra intrării.
Membri ai unei delegații oficiale intră în sediul JPMorgan Chase din New York, cu sigla băncii deasupra intrării.

Publicația The Diplomatic Affairs susține că banca americană JP Morgan ar fi refuzat o cerere a președintelui Nicușor Dan de a deschide o linie de finanțare pentru statul român. Informația, publicată pe 25 septembrie, se bazează pe trei surse anonime și nu a fost confirmată nici de Administrația Prezidențială, nici de bancă.

Potrivit aceleiași publicații, răspunsul ar fi mers dincolo de respingerea unei singure propuneri: delegației române i s-ar fi transmis că instituția nu este pregătită, în acest moment, să acorde noi împrumuturi statului român. Sursele ar fi vorbit sub protecția anonimatului, invocând sensibilitatea discuțiilor.

Cine conduce publicația de la Geneva

The Diplomatic Affairs se prezintă drept think tank cu sediul la Geneva și îl are drept CEO pe Marian Ovidiu Stănică, fost consilier județean în Bacău, stabilit ulterior în Elveția. Numele lui a mai apărut în presa românească în contextul alegerilor prezidențiale din 2024-2025.

O investigație Snoop.ro semnată de Cristian Andrei și Răzvan Luțac, publicată în martie 2025, arăta că Stănică le cerea, în decembrie 2024, bani unor oameni de afaceri români, în numele fostului candidat independent Călin Georgescu. Motivul invocat era plata unui avion care să aducă din SUA „celebrități” dispuse să-l susțină pe Georgescu. O sursă politică citată de Snoop sub protecția anonimatului îl numea pe Stănică „escroc”.

Printre cei abordați s-au numărat, potrivit investigației, Gigi Becali și omul de afaceri Sorin Constantinescu, care a confirmat pentru Snoop că a fost contactat și a refuzat. Becali a declarat în februarie 2025, la Digi24, că Stănică i-a cerut 350.000 de dolari pentru vizita unor persoane din anturajul lui Donald Trump și că nu a plătit, pentru că Georgescu nu l-a sunat. Snoop a publicat și capturi dintr-o conversație în care Stănică cere bani în numele candidatului independent și este refuzat. Adrian Porumboiu, indicat de sursele publicației, a spus că a vorbit direct doar cu Georgescu și că acesta nu i-a cerut bani.

Stănică se prezintă drept președinte al Federației Europene a Camerelor Bilaterale de Comerț, organizație în care, potrivit Snoop, activează alături de doi foști ambasadori în România, ai Belarusului și ai Palestinei. Investigația Snoop pornise de la un eveniment anunțat de Realitatea Plus la București, pentru 4 aprilie 2025, cu Elon Musk și Tucker Carlson, al cărui organizator era prezentat Stănică. Potrivit Snoop, Stănică nu a răspuns apelurilor, e-mailurilor și mesajelor jurnaliștilor.

Ce este sigur: întâlnirea de la New York

Întâlnirea în sine este publică. Pe 21 septembrie, în marja săptămânii la nivel înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale ONU, Nicușor Dan a mers la sediul JP Morgan din New York, unde a discutat cu reprezentanți ai băncii și cu investitori instituționali care dețin obligațiuni emise de statul român. Semnal a relatat atunci despre întâlnirea lui Nicușor Dan cu JPMorgan la New York.

Chiar în ziua întâlnirii, președintele a descris-o pe pagina sa de Facebook drept „întâlnire importantă” cu „unii dintre cei mai importanți investitori instituționali în obligațiuni de stat românești”. El a amintit că România se împrumută anual cu zeci de miliarde de euro și va continua să o facă, chiar dacă într-o măsură mai mică, după ce deficitul bugetar va coborî sub 3% din PIB.

Potrivit mesajului, discuțiile au vizat economia României, planurile de folosire a fondurilor europene în anii următori și prioritățile țării și ale Europei. Nicușor Dan a scris că i-a asigurat pe investitori că, „în ciuda zgomotului politic”, România va păstra traiectoria de reducere a deficitului și a datoriei. Mesajul nu pomenește nicio cerere de credit adresată băncii.

Ce nu este confirmat

Elementul central al relatării - existența unei solicitări de finanțare și refuzul băncii - se sprijină exclusiv pe sursele anonime ale The Diplomatic Affairs. Publicația nu prezintă documente care să ateste o cerere formală de creditare sau răspunsul atribuit JP Morgan. Ea afirmă că a cerut puncte de vedere atât băncii, cât și Administrației Prezidențiale, și că va actualiza materialul dacă primește un răspuns.

Până la publicarea acestui articol, nici Cotroceniul, nici JP Morgan nu au comentat public informația. Preluările din presa românească reiau relatarea inițială, fără surse proprii care să o confirme sau să o infirme.

Informația a fost preluată rapid de mai multe site-uri și comentată de analistul Cozmin Gușă, care a legat-o de riscul retrogradării ratingului de țară. Și Gușă a precizat însă că refuzul nu este confirmat oficial.

Contează și cum funcționează, de regulă, finanțarea unui stat. România își acoperă necesarul în principal prin emisiuni de obligațiuni pe piețele interne și externe, la care băncile de investiții participă ca intermediari și cumpărători. O linie de credit bilaterală cerută direct de un șef de stat unei bănci comerciale ar fi un instrument neobișnuit în acest context, ceea ce face cu atât mai necesară o confirmare oficială.

Contextul: rating la limită și criză politică

Relatarea apare într-un moment sensibil pentru finanțele publice. Potrivit datelor citate de The Diplomatic Affairs, Fitch a reconfirmat în august ratingul României la BBB-, ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă, avertizând că instabilitatea politică reduce vizibilitatea asupra politicii fiscale de după 2026. La rândul său, S&P menține calificativul BBB- cu perspectivă negativă și estimează un deficit de 6,5% din PIB în 2026.

Discuțiile despre o posibilă retrogradare a României la categoria „junk” s-au intensificat după căderea guvernului anterior. Pe 17 septembrie, Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după mai multe încercări eșuate de a forma o majoritate.

Potrivit relatărilor din presa română citate de The Diplomatic Affairs, președintele a recunoscut după discuții că investitorii americani și-au exprimat îngrijorarea față de situația politică și au întrebat când va avea România din nou un guvern funcțional. Tema încrederii investitorilor rămâne așadar deschisă, indiferent dacă informația despre refuzul JP Morgan se va confirma sau nu.

Ce urmează

Clarificarea poate veni doar de la cele două părți implicate. Un răspuns oficial al Administrației Prezidențiale sau al băncii ar lămuri dacă la întâlnirea din 21 septembrie s-a discutat o linie de finanțare. Până atunci, mesajul publicat de Nicușor Dan în ziua întâlnirii rămâne singura poziție oficială despre agenda discuțiilor. Anterior, președintele pledase pentru un consens politic pentru traiectoria fiscală.

Semnal va actualiza articolul dacă apar reacții oficiale.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.