Politică

Deputatul Rigman întreabă cine plătea contractul de gaz american

Deputatul USR Ciprian Rigman întreabă de ce România voia să se lege 20 de ani de gaz american exact înainte de producția din Marea Neagră și cine ar fi suportat costurile.

de Alin Radu · · Asistat de AI ·

Deputatul USR Ciprian Rigman vorbește la tribuna Camerei Deputaților
Deputatul USR Ciprian Rigman vorbește la tribuna Camerei Deputaților

Deputatul USR Ciprian Rigman a publicat duminică, 27 septembrie, pe Facebook, o serie de întrebări despre contractul pe 20 de ani pentru gaz american pe care fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, încerca să-l deblocheze la începutul anului. Miza, spune Rigman, este de ce România ar fi acceptat o legătură de două decenii cu gaze importate chiar înainte de a începe să-și extragă propriul gaz din Marea Neagră.

Mesajul vine la o zi după ce relatarea Wall Street Journal despre ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a readus în prim-plan dosarul importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Coridorul Vertical.

Scrisoarea către președinte și premier

Rigman pornește de la documentele publicate în mai de G4Media. Potrivit acestora, Bogdan Ivan le-a trimis pe 16 ianuarie 2026 scrisori președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan, prin care cerea aprobarea negocierilor pentru un acord interguvernamental România-SUA în domeniul GNL și un mandat explicit de negociere, cu sprijinul MAE, MApN și SRI.

Achiziția urma să treacă printr-un intermediar privat, Nova Power & Gas, companie controlată de frații Teofil și Simion Mureșan prin grupul E-INFRA, potrivit aceleiași surse. În scrisoare, Ivan invoca riscul unui blocaj în relația cu Statele Unite.

Rigman amintește și cina la care Bogdan Ivan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, au stat la masă cu Kimberly Guilfoyle, într-un restaurant din zona Herăstrău. Imaginile de la acea întâlnire, din 31 martie, au fost publicate de Presa-Liberă. Deputatul USR adaugă că liderul AUR, George Simion, s-a declarat sâmbătă „prieten bun” cu ambasadoarea.

Traseul gazului și costurile

Planul descris de Rigman presupunea gaz lichefiat în SUA, transportat cu nave, regazeificat în Grecia și pompat apoi prin patru țări până în România. Fiecare etapă adaugă costuri, argumentează deputatul.

Un memorandum semnat la Atena pe 7 noiembrie 2025 între Nova Power & Gas, Transgaz și Atlantic-SEE LNG Trade (consorțiu format din AKTOR și DEPA Commercial) viza până la 1,4 milioane de tone de GNL pe an, adică circa 2 miliarde de metri cubi, pe 20 de ani, începând din 2030. Romgaz nu s-a numărat printre semnatari, iar Nova a precizat ulterior că înțelegerea a expirat după trei luni, fără să devină un acord comercial.

Presa a relatat în repetate rânduri că GNL-ul adus prin Coridorul Vertical a fost refuzat de companiile românești, private și de stat, din cauza prețului necompetitiv.

Argumentul Neptun Deep

Întrebarea centrală a lui Rigman ține de calendar. România se pregătește să intre în era Neptun Deep, proiectul Romgaz și OMV Petrom din Marea Neagră, cu o producție estimată de aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, la un consum intern de circa 10 miliarde, potrivit cifrelor citate de deputat.

Producția din zăcământ este așteptată să înceapă în 2027. Semnal a urmărit etapele proiectului, de la instalarea conductei spre țărm până la montarea platformei offshore.

„Gazul nostru urma să vină. Prin urmare, contractul de import trebuia semnat înainte”, scrie Rigman, sugerând că tocmai apropierea producției proprii ar fi grăbit demersul pentru importuri.

Furnizorul și cine plătea

Deputatul susține că furnizorul american vizat era implicat într-un litigiu cu BP privind livrări de gaz redirecționate către piața liberă. Potrivit lui Rigman, BP a câștigat procesul și cere acum despăgubiri de peste un miliard de dolari. În postare, furnizorul nu este numit.

Rigman mai afirmă că în ecuație intrau companii cu capital de stat, precum Transgaz și Nuclearelectrica, în care sunt investite și fonduri de pensii private. Costurile, spune el, nu ar fi fost suportate de cei care negociau.

Deputatul își încheie mesajul cu patru întrebări: de ce 20 de ani, de ce acel furnizor, la ce preț și cine ar fi suportat, în final, nota de plată.

Poziția celor vizați

Bogdan Ivan, care a demisionat din funcția de ministru al Energiei pe 24 aprilie 2026, respinge acuzațiile și vorbește despre o campanie de dezinformare. În luna mai, fostul ministru nu a răspuns solicitărilor G4Media pe acest subiect.

Sorin Grindeanu a calificat drept „pure fabulații” afirmațiile potrivit cărora ar fi discutat cu ambasadoarea despre căderea Guvernului Bolojan. George Simion a spus că nu a purtat astfel de discuții și că afirmațiile atribuite diplomatei sunt, în opinia sa, inventate sau scoase din context. Avocatul lui Kimberly Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de Wall Street Journal.

Între timp, deputați USR au cerut explicații oficiale. Dominic Fritz și Alexandru Dimitriu au reacționat după dezvăluirile WSJ, iar Dimitriu a anunțat o plângere penală împotriva lui Grindeanu, Simion și Ivan.

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN DOSAR

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.