O cameră funerară rară, scoasă la lumină în İznik
O Descoperire creștină de interes arheologic major a fost anunțată în districtul İznik, fostul Niceea, din provincia Bursa, în sudul regiunii Mării Marmara din Turcia. În necropola Hisardere a fost identificată o cameră funerară decorată cu o frescă ce îl reprezintă pe „Iisus Bunul Păstor”, considerată una dintre cele mai bine conservate imagini de acest tip din Anatolia.
Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile turce, hipogeul a fost identificat în cercetările din 2025 și se remarcă prin arhitectura sa interioară, realizată din cărămidă și piatră brută. În interior se află un kline - un pat funerar - decorat cu motive vegetale și perechi de păsări. Pe acest suport au fost găsite trei morminte: două ale unor adulți și unul al unui bebeluș.
Fresca lui „Iisus Bunul Păstor” și valoarea ei artistică
Reprezentarea de pe pereții camerei funerare îl înfățișează pe „Iisus Bunul Păstor” ca pe un tânăr care poartă un miel pe umeri. Tema este cunoscută în arta creștină timpurie, mai ales în decorarea mormintelor din perioada Imperiului Roman, însă specialiștii spun că această versiune este deosebit de bine păstrată.
Imaginea amintește de sculpturile din Muzeul Pio Cristiano din Vatican și de frescele din catacombele Priscilla, Petrus-Marcellinus și Domitilla din Roma. Tocmai această comparație arată importanța monumentului pentru studiul iconografiei creștine timpurii și al limbajului vizual format la granița dintre tradițiile greco-romane și interpretările religioase creștine.
Detalii despre săpături și portretele descoperite
Pe latura lungă a camerei funerare, unde săpăturile continuă, au fost deja dezvăluite portrete de bărbați și femei nobile, așezați pe o bancă. Lângă ei apar două figuri de servitori, reprezentate la scară mai mică, în posturi de asistenți. Aceste elemente sporesc interesul arheologic al sitului, prin raritatea și complexitatea compoziției.
Deși în mormânt nu au fost găsite artefacte care să permită o datare exactă, stilul arhitectural, tehnica frescelor și analiza stilistică indică o posibilă încadrare în secolul al III-lea d.Hr. În lipsa unor obiecte de inventar, specialiștii se bazează pe aceste indicii pentru a stabili cronologia monumentului.
Vizita papei și contextul mai larg al pelerinajelor
Descoperire a fost prezentată oficial la nivel internațional în timpul vizitei Papei Leon al XIV-lea în Turcia. Ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, l-a însoțit pe Suveranul Pontif, iar președintele Recep Tayyip Erdoğan i-a oferit o pictură pe ceramică inspirată de această descoperire de la İznik.
Monumentul se adaugă unor trasee deja cunoscute pentru pelerinii interesați de originile creștinismului în Turcia. Printre acestea se numără Traseul Sfântului Pavel, care urmează călătoriile apostolului în Anatolia, și Drumul celor Șapte Biserici ale Apocalipsei, asociat cu primele comunități creștine din regiunea Egeeană.
Capadocia și Demre rămân, la rândul lor, repere importante. Prima a adăpostit comunități creștine timpurii în spații săpate în stâncă, iar a doua păstrează moștenirea Sfântului Nicolae. În acest context, descoperirea de la İznik consolidează poziția Turciei pe harta siturilor legate de istoria creștinismului timpuriu.
