Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Știință

Arheologii cred că au găsit locul Sinodului de la Niceea

O echipă condusă de arheologul turc Mustafa Șahin susține că a găsit, sub Lacul Iznik, biserica mică unde s-ar fi întrunit Primul Sinod de la Niceea din anul 325. Alți istorici sunt sceptici.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Ruinele bisericii descoperite la marginea Lacului Iznik, în Turcia, pe locul cetății antice Niceea
Ruinele bisericii descoperite la marginea Lacului Iznik, în Turcia, pe locul cetății antice Niceea

O echipă de arheologi din Turcia susține că a identificat locul exact în care s-a ținut Primul Sinod de la Niceea, întrunirea din anul 325 d.Hr. care a pus bazele Crezului niceean. Descoperirea, făcută la marginea Lacului Iznik, este privită cu rezerve de o parte dintre istoricii care nu au participat la săpături, relatează Live Science, citat de Agerpres și de stiripesurse.ro.

Niceea, oraș grecesc antic aflat astăzi pe teritoriul Turciei, s-a dezvoltat pe malul lacului care îi poartă și astăzi numele, Iznik. În anul 325, împăratul roman Constantin cel Mare a convocat aici episcopi creștini din tot imperiul, pentru a rezolva disputele teologice legate de natura lui Hristos. Din acea întâlnire a rezultat Crezul de la Niceea, formulă de credință recitată și în prezent în bisericile creștine.

O biserică mai veche, ascunsă sub bazilica din lac

Arheologii au descoperit o bazilică de dimensiuni mari, scufundată sub apele Lacului Iznik, încă din 2014. Din 2015, echipa condusă de Mustafa Șahin, profesor de arheologie la Universitatea Bursa Uludağ, a continuat săpăturile și a găsit, sub bazilica mare, pavajul unei biserici mai mici și mai vechi, situat la aproximativ 30 de centimetri sub nivelul celeilalte construcții.

Potrivit lui Șahin, adâncimea la care se află acest pavaj arată că biserica mai mică a fost construită anterior bazilicii. Echipa nu a reușit încă să stabilească dimensiunile exacte ale clădirii, pentru că din ea au supraviețuit doar fundația de piatră; cercetătorii cred că restul construcției ar fi fost din lemn.

De ce cred cercetătorii că e locul sinodului

Șahin se bazează pe mărturia lui Eusebiu din Cezareea, unul dintre participanții la sinod, care a scris că întâlnirea a avut loc într-o „casă de rugăciune” sau o biserică mică, nu într-un lăcaș impunător. În opinia arheologului turc, biserica nou identificată corespunde mai bine acestei descrieri decât bazilica mare, descoperită anterior.

Pe baza înregistrărilor istorice, Șahin consideră că biserica mică ar putea fi „Biserica lui Neofit”, un creștin ucis la Niceea în anul 303, în timp ce bazilica ridicată peste ea ar fi „Biserica Sfinților Părinți”, construită pentru a comemora sinodul. Din datele arheologice reiese că biserica mai mică a fost distrusă de un cutremur în anul 368, iar bazilica a fost înălțată pe același loc în jurul anului 380.

Scepticismul altor istorici

Nu toți specialiștii sunt convinși. Young Richard Kim, profesor de studii clasice la Universitatea din Illinois, Chicago, a atras atenția că biserica mai mică nu a fost datată cu certitudine. El a amintit că, potrivit lui Eusebiu, sesiunea de deschidere a sinodului s-a ținut de fapt în „palatul imperial”, iar întrunirea a durat trei luni — motiv pentru care nu se poate spune cu siguranță că biserica a fost unul dintre locurile folosite.

Charles Odahl, profesor emerit de istorie la Universitatea de Stat din Boise, a transmis publicației Live Science că sinodul „a avut loc într-un palat imperial de lângă Lacul Niceea”, iar biserica descoperită recent „era în apropiere, dar nu locul întrunirii sub împărat”. Palatul imperial al lui Constantin nu a fost identificat până acum și ar putea, la rândul lui, să se afle tot sub apele lacului.

David Gwynn, istoric la Royal Holloway, Universitatea din Londra, a apreciat că dovezile privind vechimea bisericii sunt „promițătoare”, dar a avertizat că nu trebuie exagerată importanța clădirii dincolo de contextul mai larg al epocii. El a reamintit că sinodul a durat mai bine de o lună și a reunit sute de episcopi și, potrivit estimărilor, până la 2.000 de clerici și personal auxiliar.

Un sit cu istorie stratificată

Descoperirea de la Iznik se adaugă unui șantier arheologic urmărit de mai bine de un deceniu. Bazilica mare, cunoscută drept Biserica Sfinților Părinți, a fost readusă în atenția publică și în toamna anului trecut, când retragerea apelor lacului, pusă pe seama secetei, i-a scos la iveală ruinele aproape în întregime. Evenimentul a coincis cu vizita unor lideri creștini la sit, cu ocazia aniversării a 1.700 de ani de la sinod.

Săpăturile din vara acestui an, care au adus la lumină pavajul bisericii mai mici, au fost realizate cu sprijinul Ministerului Culturii și Turismului din Turcia și al Primăriei Bursa, alături de cercetători din Italia. Echipa condusă de Șahin continuă analiza sitului, iar rezultatele preliminare urmează să fie detaliate în publicații de specialitate.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.