Medicul pneumolog Beatrice Mahler a atras atenția, vineri, cu ocazia Zilei Mondiale a Plămânului, asupra hidrogenului sulfurat (H2S), un poluant care afectează frecvent aerul din București. Managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" a explicat, într-un mesaj pe Facebook, că expunerea repetată la acest gaz produce efecte fiziologice și psihologice asupra locuitorilor Capitalei.
„Poluarea nu înseamnă doar un miros neplăcut sau o atmosferă apăsătoare. Ea induce mecanisme biologice complexe care potențează și amplifică riscul unor afecțiuni grave: pulmonare, cardiovasculare, neuroendocrine", a scris Beatrice Mahler, citată de Digi24.
Ce este hidrogenul sulfurat și de unde vine?
Potrivit medicului, în multe zone din Capitală, particulele PM2,5, PM10 și diverse substanțe chimice depășesc frecvent pragurile maxime admise de legislația europeană. Printre acești poluanți, hidrogenul sulfurat este descris de Mahler drept „extrem de nociv" pentru sănătatea publică.
Gazul are un miros caracteristic, asemănător cu cel de ouă stricate, și poate fi detectat olfactiv la concentrații extrem de mici. „H2S are un prag olfactiv extrem de scăzut, putând fi detectat de la valori de doar 1-5 μg/m³", a precizat Beatrice Mahler.
Simptomele expunerii repetate
La nivel respirator, hidrogenul sulfurat este un gaz iritant pentru căile și mucoasa respiratorie. Expunerea repetată provoacă lăcrimare, senzație de arsură, iritații ale gâtului, tuse seacă și apăsare toracică, potrivit medicului pneumolog.
Persoanele cu astm, bronșită cronică sau alte afecțiuni pulmonare preexistente sunt cele mai vulnerabile: expunerea la H2S le poate declanșa pusee acute, prin accentuarea inflamației căilor respiratorii.
Efectele nu se opresc la nivel pulmonar. „Durerile de cap, stările de greață, amețeala, oboseala nejustificată și lipsa poftei de mâncare sunt răspunsuri frecvente la expunerea la mirosuri sulfurate persistente", a explicat Mahler.
Impactul psihologic și stresul cronic
Dincolo de simptomele fizice, medicul atrage atenția asupra efectelor asupra calității vieții locuitorilor expuși constant la acest miros. Prezența lui continuă, mai ales în timpul nopții, împiedică odihna și provoacă tulburări de somn, anxietate și iritabilitate.
Acest stres cronic secundar ajunge, în timp, să suprasolicite sistemul cardiovascular, potrivit explicațiilor medicului pneumolog. Mahler consideră că este nevoie de informare corectă a populației și de implicare reală din partea autorităților responsabile de protecția sănătății publice, până la aplicarea unor soluții concrete.
