Ceasurile se dau înapoi cu o oră în această noapte, la trecerea la ora de iarnă 2026. Schimbarea pare un simplu act administrativ, dar pentru organism înseamnă o modificare a ritmului biologic, cu efecte asupra somnului, dispoziției și funcționării psihice, potrivit HotNews, care citează specialiști.
Medicul psihiatru Codrina Rădulescu, de la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, a declarat pentru Agerpres că simptomele emoționale persistente apărute după schimbarea orei nu trebuie minimalizate. Ea a spus că organismul transmite semnale care trebuie recunoscute și că pregătirea pentru schimbarea sezonului ar trebui să includă și grija pentru sănătatea mintală.
Ce poate aduce schimbarea orei, potrivit psihiatrului
Trecerea la ora de iarnă presupune câștigarea unei ore de somn, cel puțin teoretic, a explicat Codrina Rădulescu. Reducerea perioadei de lumină naturală și modificarea expunerii la lumină pot însă influența mecanismele neurobiologice care reglează echilibrul emoțional.
Din perspectivă psihiatrică, perioada poate fi însoțită de modificări ale dispoziției, scăderea nivelului de energie, dificultăți de concentrare, iritabilitate și somnolență pe timpul zilei. În anumite situații se pot accentua simptomele anxioase sau depresive, a precizat medicul.
Nu orice persoană care resimte aceste schimbări dezvoltă o tulburare psihică, a mai afirmat ea. Tranziția către sezonul rece poate fi însă un factor de vulnerabilitate pentru persoanele predispuse sau pentru cele deja diagnosticate cu o afecțiune psihiatrică.
Ritmul circadian și rolul luminii
Organismul funcționează după un sistem biologic intern, numit ritm circadian. Acesta reglează alternanța dintre somn și veghe, secreția hormonală, temperatura corporală, metabolismul și numeroase funcții cognitive și emoționale, a explicat Rădulescu.
