România va trece la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu 60 de minute. Regula rămâne valabilă, deși dezbaterea despre eliminarea completă a schimbării sezoniere a orei, deschisă oficial în Uniunea Europeană încă din 2018, a fost relansată recent, cu un nou studiu comandat de Comisia Europeană.
O dezbatere blocată de aproape un deceniu
În 2018, Comisia Europeană, condusă atunci de Jean-Claude Juncker, a lansat o consultare publică pe această temă. Au răspuns 4,6 milioane de cetățeni din toată Uniunea, iar 84% dintre ei s-au declarat în favoarea eliminării schimbării sezoniere a orei. În Spania, procentul celor care voiau renunțarea a ajuns la 93%.
Parlamentul European a votat, în martie 2019, pentru eliminarea sistemului, cu perspectiva ca schimbarea orei să înceteze din 2021. Votul nu a devenit, însă, lege. Pentru asta era nevoie și de acordul statelor membre în Consiliul UE, iar acestea nu au reușit să cadă de acord, în principal pentru că nu exista consens privind ora care ar trebui păstrată permanent, cea de vară sau cea standard. De atunci, subiectul a rămas blocat, iar calendarul actual a continuat să se aplice.
Ce spune știința despre efectele asupra oamenilor
Nu doar o chestiune birocratică ține disputa vie. În spate stă un corp tot mai mare de cercetare despre efectele schimbării orei asupra organismului.
Schimbarea perturbă ritmul circadian, ceasul biologic intern care reglează somnul, energia și starea de spirit. Expunerea la lumină naturală dimineața ajută la reglarea acestui ceas biologic, iar lipsa ei duce la un somn de calitate mai proastă, cu efecte atât asupra sănătății mintale, cât și fizice. Majoritatea oamenilor se adaptează în circa o săptămână, dar pentru unii procesul poate dura mult mai mult, potrivit lui Jeffrey Kelu, cercetător în ritmuri circadiene la King's College London. Efectele asupra somnului sunt, de altfel, cel mai des semnalate, la fel ca la trecerea la ora de vară din primăvară, care rămâne, potrivit cercetătorilor, tranziția mai greu de tolerat dintre cele două.
Efectele documentate nu sunt neglijabile. Trecerea de primăvară, mai dură decât cea de toamnă, a fost asociată cu o creștere de aproximativ 24% a vizitelor la spital pentru atacuri de cord imediat după schimbare și cu o creștere de circa 6% a accidentelor rutiere în săptămâna următoare. Un studiu din 2025 realizat de Universitățile Liverpool John Moores și Oxford a arătat că femeile raportează mai des decât bărbații stări de anxietate, confuzie și stres în zilele de după schimbarea orei, inclusiv la trecerea de toamnă, cea mai blândă dintre cele două.
