Puțul de lansare al viitoarei stații de metrou Bruxelles, cu scutul TBM „Sfânta Ecaterina” și muncitori în echipament de protecție
Primul utilaj de forare a tunelurilor (TBM) de pe secțiunea Nord a Magistralei 6 de metrou, Tokyo - Aeroport Otopeni, a fost lansat miercuri, 21 octombrie, din puțul viitoarei stații Bruxelles. Scutul, botezat „Sfânta Parascheva”, a făcut prima rotire a capului de foraj, marcând începutul excavării pe tronsonul care va duce metroul până la Aeroportul Internațional Henri Coandă, a anunțat Metrorex.
Lansarea a avut loc în cadrul unei ceremonii care a inclus slujba de sfințire a celor două TBM-uri ale secțiunii. Lucrările sunt executate de asocierea turco-română Gülermak - Somet, contractată pentru tronsonul nordic.
Două tuneluri, două etape de foraj
Potrivit Metrorex, „Sfânta Parascheva” sapă primul tunel al secțiunii Nord, pe Linia 1. Al doilea utilaj, „Sfânta Ecaterina”, urmează să excaveze tunelul de pe Linia 2, pe același traseu. Asociația Pro Infrastructură estimează că al doilea scut va porni abia după ce primul înaintează cel puțin 200-300 de metri, deci nu mai devreme de câteva luni.
Forajul se face în două etape, cu plecare din stația Bruxelles, aflată la jumătatea tronsonului. În prima etapă, tunelurile avansează spre sud, până la viitoarea stație Tokyo, punctul de legătură cu secțiunea Sud a magistralei. Utilajele vor fi apoi scoase la Tokyo, readuse la Bruxelles și relansate spre Aeroport Otopeni, pentru porțiunea rămasă.
Secțiunea Nord are șase stații: Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu și Aeroport Otopeni. În total, Magistrala 6 va avea 14,2 kilometri de cale dublă și 12 stații, între 1 Mai și aeroport, cu 12 trenuri noi.
Scutul „Sfânta Parascheva”, lansat pe 21 octombrie pe Linia 1 a secțiunii NordȘantierul stației Bruxelles, cu inelele prefabricate de tunel stivuite lângă scut
Ce poate utilajul „Sfânta Parascheva”
TBM-ul este de tip EPB (Earth Pressure Balance), are o lungime totală de 103 metri, inclusiv trenul de back-up, și cântărește 602 tone. Capul de foraj are un diametru de excavare de 6,57 metri. Utilajul a fost adaptat terenului de pe traseu: argilă nisipoasă, pietrișuri de Colentina și nisip prăfos, cu pânza freatică la doar 2-7 metri adâncime.
Metrorex estimează un avans mediu de 14 metri pe zi, echivalentul a zece inele de tunel de câte 1,4 metri. Pe măsură ce excavează și evacuează solul, scutul montează inelele prefabricate din beton care formează peretele tunelului.
Pro Infrastructură se arată însă rezervată față de acest ritm. Asociația notează că, pe hârtie, „Sfânta Parascheva” ar trebui să ajungă în stația Paris în martie 2027, dar consideră puțin probabil ca graficul să fie respectat întocmai, din cauza reglajelor de la început și a terenului dificil din București.
Cum stau lucrările pe secțiunea Sud
Pe tronsonul sudic, 1 Mai - Tokyo, construit de asocierea Alsim Alarko - Makyol, forajul a început mai devreme. Potrivit Pro Infrastructură, primul scut a străpuns la începutul lunii octombrie peretele stației Expoziției și urmează să plece spre Pajura după mentenanță, iar al doilea a trecut de Piața Montreal. Despre stadiul anterior al șantierului am scris și în articolul Magistrala 6 spre Otopeni avansează în ritm susținut.
Dincolo de momentul festiv, Pro Infrastructură enumeră mai multe probleme încă nerezolvate. Finanțarea secțiunii Nord este incompletă, după ce Comisia Europeană a refuzat fonduri nerambursabile pentru această jumătate a magistralei, iar statul trebuie să acopere costurile din buget și din împrumuturi. Nu au fost organizate încă licitațiile pentru sistemul de semnalizare și pentru trenuri, iar mutarea utilităților rămâne o sursă de blocaje, mai ales pe sud.
Asociația atrage atenția și asupra concurenței pentru bani europeni. Magistrala 6, Magistrala 4 din București și metroul ușor din Cluj, alături de trenurile metropolitane din mai multe orașe, se bazează pe aproximativ 1,2 miliarde de euro disponibile prin Programul Transport până în 2029. În opinia asociației, suma se va epuiza rapid odată ce lucrările vor ajunge la viteză maximă.
Când ar putea circula primele trenuri
Estimările Pro Infrastructură sunt mai prudente decât cele oficiale. Asociația apreciază că structura secțiunii Sud ar putea fi gata în 2028, iar cea a secțiunii Nord abia la finalul lui 2030. Cu finisajele, calea de rulare și echipamentele executate în paralel, prima circulație cu călători ar fi posibilă, în cel mai bun scenariu, în jurul anului 2032.
Condiția, subliniază asociația, este asigurarea banilor lipsă pentru jumătatea nordică. Directorul general Metrorex, Mariana Miclăuș, a descris începerea excavării pe secțiunea Nord drept o nouă etapă de referință pentru un proiect care va lega Capitala de principala poartă aeriană a țării.
Surse: Metrorex (prin Economica.net), Asociația Pro Infrastructură. Foto: Asociația Pro Infrastructură.
