Internațional

Rwanda va primi azilanții respinși de cinci state UE

Germania, Danemarca, Austria, Grecia și Țările de Jos anunță la Viena primul centru de returnare a migranților din afara UE. Proiectul-pilot ar porni în 2027.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Bulevard din Kigali, capitala Rwandei, văzut de sus, cu trafic, o clădire în construcție și turnurile din centru în fundal
Bulevard din Kigali, capitala Rwandei, văzut de sus, cu trafic, o clădire în construcție și turnurile din centru în fundal

Germania, Danemarca, Austria, Grecia și Țările de Jos urmează să anunțe astăzi, la Viena, un acord cu Rwanda pentru primul centru de returnare a migranților construit în afara Uniunii Europene. Conferința de presă este programată la ora 16:00 la Viena, adică 17:00 ora României, potrivit guvernului austriac citat de AFP.

Centrul ar urma să primească persoane ale căror cereri de azil au fost respinse definitiv în Europa și care nu pot fi trimise înapoi în țările de origine. Cele cinci guverne speră ca facilitatea să funcționeze din 2027.

Ce se știe despre proiect

Miniștrii de interne și ai migrației din cele cinci state se reunesc de la ora locală 14:30 într-o sesiune de lucru la ministerul austriac de Interne. Anunțul va fi făcut apoi de cancelarul austriac Christian Stocker și de premierul danez Mette Frederiksen, aflată în vizită la Viena. Întâlnirea are loc în marja Conferinței de la Viena privind migrația, organizată de Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație (ICMPD), la care participă și ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta.

Potrivit surselor diplomatice citate de AFP, centrul va porni ca proiect-pilot, cu aproximativ 100 de persoane, câte 20 din fiecare țară. Euronews, care citează două persoane familiarizate cu negocierile, vorbește de câteva sute de oameni și de o pornire în primăvara sau vara lui 2027.

Sursele citate de AFP precizează că nu va fi un centru de detenție. Persoanele transferate ar primi un permis de ședere, cu dreptul de a se deplasa liber și de a munci în Rwanda. Autoritățile de la Kigali ar înclina să-l numească „centru de primire”. Ministrul grec al Migrației, Thanos Plevris, a insistat că răspunderea pentru cei transferați rămâne a celor cinci state.

Un secret ținut până în ultima clipă

Cele cinci guverne nu au spus public, pe durata negocierilor, ce țară a fost aleasă. Presa greacă menționa încă de dimineață Rwanda, Uganda și Uzbekistanul printre variante. Rwanda confirmase însă în august că a început „discuții preliminare” cu mai multe state europene. Diplomații europeni informați despre negocieri au indicat-o apoi drept țara aleasă, informație confirmată și de Reuters, din două surse.

Întrebat vineri despre subiect, Christian Stocker le-a răspuns jurnaliștilor că lucrurile se vor lămuri săptămâna aceasta, la Viena. Mette Frederiksen spusese, la rândul ei, că statele sunt tot mai aproape de un centru în afara Europei.

De ce vrea UE astfel de centre

Sosirile neregulamentare de migranți în UE au scăzut constant în ultimii trei ani, după acordurile încheiate de Bruxelles cu mai multe state din Africa și Orientul Mijlociu. Problema care a rămas este cea a returnărilor. Mai puțin de 30% dintre persoanele obligate să părăsească Uniunea sunt trimise efectiv în țările lor, potrivit AFP.

Presiunea nu a dispărut însă. Criza din Ceuta din această vară a dus la reintroducerea controalelor la frontierele interne în mai multe state Schengen, iar traversările pe Marea Mediterană continuă să facă victime, după cum avertiza ONU în primăvară.

Reforma adoptată anul acesta la nivel european le dă statelor puteri mai largi de detenție și permite înființarea unor astfel de centre în țări terțe. Susținătorii spun că ele ar grăbi repatrierile și i-ar descuraja pe cei care se gândesc să ajungă ilegal în Europa. Nouăsprezece dintre cele 27 de guverne ale UE au numit modelul o „soluție inovatoare” într-o scrisoare comună trimisă în iunie, în timp ce Franța și Spania l-au criticat deschis.

Nota de plată nu a fost făcută publică. Cele cinci state vor suporta integral cheltuielile, însă nu se știe ce primește Kigali în schimb. Ca termen de comparație, centrele construite de Italia în Albania au un buget de 670 de milioane de euro pe cinci ani.

Critici și precedentul britanic

Organizațiile pentru drepturile omului contestă atât ideea, cât și alegerea Rwandei. Human Rights Watch amintește reprimarea disidenței, detențiile arbitrare și relele tratamente din centrele de detenție rwandeze, dar și sprijinul acordat unei grupări armate din Republica Democrată Congo. Clementine de Montjoye, cercetătoare la HRW, avertizează că plățile către Kigali ar finanța un guvern acuzat de abuzuri grave și i-ar oferi pârghii politice.

Criticii compară centrele cu niște „găuri negre juridice”, în care migranții pot rămâne blocați pe termen nedefinit, fără control real. Cum nu există o limită a șederii, s-ar putea ca unii dintre cei trimiși în Rwanda să nu mai ajungă niciodată acasă.

Ideea nu este nouă pentru Kigali. În 2022, Rwanda a semnat un acord cu Marea Britanie pentru primirea solicitanților de azil înainte ca cererile lor să fie judecate. Curtea Supremă britanică l-a declarat ilegal în 2023, din cauza riscului de încălcare a drepturilor omului, iar guvernul laburist l-a abandonat în 2024. Din 2025, Rwanda primește și migranți expulzați din Statele Unite, în baza unui acord care permite transferul a până la 250 de persoane. Diferența față de planul britanic este că în Rwanda ar urma să ajungă doar oameni cărora Europa le-a refuzat deja azilul.

Organizația Internațională pentru Migrație ar putea avea un rol secundar. Un purtător de cuvânt a precizat pentru Euronews că sprijinul agenției depinde de o cerere oficială a statului-gazdă și de garanții suficiente pentru cei transferați.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.