Prețurile locuințelor din România au crescut cu 14,4% în 2025, cea mai mare majorare înregistrată între țările europene analizate, potrivit studiului Deloitte Property Index 2026. În ciuda acestui ritm de creștere, apartamentele din România rămân printre cele mai ieftine din Europa, însă efortul financiar pentru achiziția unei locuințe prin credit ipotecar rămâne substanțial.
România, în fruntea clasamentului scumpirilor
Prețul mediu al locuințelor din România a ajuns la 1.917 euro pe metru pătrat în 2025, cu 14,4% mai mult față de anul anterior. Este cea mai mare creștere procentuală dintre toate țările incluse în studiu, înaintea Croației, unde prețurile au urcat cu 14,3%, Slovaciei, cu 12,5%, și Ungariei, cu 10,9%.
Studiul Deloitte analizează piața rezidențială din 25 de țări, dintre care 20 sunt state membre ale Uniunii Europene. La nivel general, 19 dintre cele 22 de țări pentru care există date comparabile au înregistrat creșteri de prețuri în 2025, semn că scumpirea locuințelor este un fenomen regional, nu doar o particularitate românească.
Potrivit Irinei Dimitriu, partener Reff & Asociații | Deloitte Legal și liderul serviciilor de consultanță pentru sectorul imobiliar al companiei, scumpirea din România este determinată în principal de oferta limitată de locuințe noi, pe fondul blocajelor din procesele de autorizare, al restricțiilor de reglementare și al creșterii costurilor de dezvoltare.
Totuși, printre cele mai ieftine piețe din Europa
Deși înregistrează cea mai rapidă creștere de prețuri, România rămâne pe locul al patrulea în clasamentul celor mai ieftine piețe imobiliare din Europa, după Turcia, Serbia și Albania. La polul opus, Luxemburg este țara cu cele mai scumpe locuințe dintre toate cele analizate, unde prețul mediu ajunge la 9.160 de euro pe metru pătrat - de aproape cinci ori mai mult decât în România.
În interiorul țării, cea mai scumpă piață rezidențială este Cluj-Napoca, cu un preț mediu de 3.137 euro pe metru pătrat, în creștere cu 13,2% față de 2024. Urmează Brașov, cu 2.156 euro pe metru pătrat (+13,6%), și București, cu 2.026 euro pe metru pătrat. Deși Bucureștiul înregistrează cea mai mare creștere procentuală dintre cele trei orașe - 15,3% într-un singur an -, Cluj-Napoca rămâne, în continuare, cea mai scumpă piață din țară, într-un context în care tranzacțiile încetinesc, dar prețurile urcă în continuare pe piața rezidențială București-Ilfov.
La aceste prețuri medii, un apartament de 50 de metri pătrați ar costa aproximativ 156.850 de euro în Cluj-Napoca, 107.800 de euro în Brașov și 101.300 de euro în București - calcule orientative, întrucât valoarea reală a unei locuințe depinde de zonă, vechimea construcției și caracteristicile fiecărui apartament.
Cât din salariu ajunge la bancă pentru un credit ipotecar
Dincolo de prețul de achiziție, efortul financiar lunar al celor care cumpără o locuință prin credit ipotecar oferă o altă perspectivă asupra accesibilității. Potrivit indicelui Ipotecare.ro, rata medie pentru un credit ipotecar pe 25 de ani, pentru un apartament cu două camere de 50 de metri pătrați în București, reprezenta în iulie 2026 echivalentul a 55% din salariul mediu net la nivel național, față de 54% la începutul anului.
Calculul a pornit de la un preț de 117.500 de euro pentru apartament și o dobândă medie ipotecară de 5,50%, ușor sub nivelul de 5,55% înregistrat la începutul anului. Raportată la salariul mediu net din București - 1.406 euro în iulie, potrivit INS -, rata unui astfel de credit reprezenta doar 43% din venit, un procent considerabil mai mic decât media națională.
Potrivit estimărilor Ipotecare.ro, raportul dintre rata lunară și salariul mediu național ar urma să rămână în jurul valorii de 55% și la începutul lui 2027, atât timp cât dobânda medie ipotecară se menține la nivelul actual.
Apartamentele costă cu 69% mai mult decât acum șase ani
Comparația cu începutul anului 2020 arată cât de mult s-a schimbat piața rezidențială din București în ultimii șase ani. La acel moment, un apartament nou cu două camere, similar celui folosit în calculul indicelui Ipotecare.ro, avea o valoare medie de 69.500 de euro - față de 117.500 de euro în prezent, cu aproximativ 69% mai mult.
În aceeași perioadă, salariul mediu net la nivel național a crescut de la 668 de euro, iar dobânda medie ipotecară a urcat ușor, de la 5,22% la 5,50%. Cu toate acestea, raportul dintre rata lunară și salariul net național a revenit, în prezent, la un nivel apropiat de cel înregistrat înaintea pandemiei - un semnal că, deși prețurile au crescut semnificativ, creșterea salariilor a compensat parțial efortul financiar al unui credit ipotecar standard.
Chiriile, un alt indicator al costului locuirii
Pentru cei care nu cumpără o locuință, chiriile rămân un reper important al costului vieții în marile orașe, mai ales în contextul în care chiriile din România au crescut cu 43,5% într-un singur an, potrivit datelor Eurostat. Potrivit aceluiași studiu Deloitte, București are cele mai mari chirii medii dintre orașele românești analizate - 11,2 euro pe metru pătrat pe lună -, urmat de Cluj-Napoca, cu 10,3 euro, și Brașov, cu 9,3 euro pe metru pătrat.
Pentru un apartament de 50 de metri pătrați, aceste medii s-ar traduce în chirii lunare orientative de aproximativ 560 de euro în București, 515 euro în Cluj-Napoca și 465 de euro în Brașov, sume calculate pe baza mediilor pe metru pătrat din studiu, nu pe chirii publicate separat pentru apartamente de exact această suprafață.
