Societate

OAR București aniversează 25 de ani de la înființare

Piața de proiectare a crescut de 10 ori în 25 de ani, de la sub 30 la peste 300 de milioane de euro, arată estimările OAR București la aniversare.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Sala conferinței de presă, cu ecranul care afișează titlul „Ordinul Arhitecților din România împlinește 25 de ani", între steagurile României și ale Uniunii Europene
Sala conferinței de presă, cu ecranul care afișează titlul „Ordinul Arhitecților din România împlinește 25 de ani", între steagurile României și ale Uniunii Europene

Piața de proiectare de arhitectură din România a crescut de la sub 30 de milioane de euro în 2001 la peste 300 de milioane de euro în 2026, potrivit estimărilor Filialei București a Ordinului Arhitecților din România (OAR București). Cifrele au fost prezentate joi, 8 octombrie, la conferința de presă dedicată celor 25 de ani de la înființarea OAR.

Reprezentanții filialei spun că Bucureștiul generează aproximativ 50% din acest volum. Potrivit acestora, filiala are 4.788 de arhitecți activi și este cea mai mare comunitate profesională de profil din țară.

De la 1.290 de membri la 4.788

În 2001, filiala număra 1.290 de membri: 810 arhitecți și 480 de arhitecte. Astăzi, OAR București declară 4.788 de membri, dintre care 2.601 arhitecte și 2.187 arhitecți.

În România activează între 3.500 și 4.000 de birouri de arhitectură, de la studiouri mici până la afaceri consolidate, au arătat reprezentanții filialei. Dacă în 2001 un birou depășea rareori un milion de euro cifră de afaceri, liderii pieței ajung acum la 3-6 milioane de euro pe an. Primele zece birouri cumulează venituri de 20-30 de milioane de euro.

Participanți la conferința de presă „Ordinul Arhitecților din România împlinește 25 de ani", București, 8 octombrie 2026
Participanți la conferința de presă „Ordinul Arhitecților din România împlinește 25 de ani", București, 8 octombrie 2026

Tarife mai mari, echipe mai complexe

Tariful mediu de proiectare a crescut de la 3-10 euro pe metru pătrat la 15-45 de euro pe metru pătrat, pe fondul unui nivel de detaliere mult mai ridicat. Echipele de proiect, care reuneau în 2001 una până la trei specialități, includ acum manageri BIM, auditori nZEB și consultanți pentru trafic, însorire, peisagistică, acustică sau certificări LEED și BREEAM.

Standardul nZEB este obligatoriu, iar evidența profesională este 100% digitală, prin SIOAR. Dovezile emise de filială se mențin, din octombrie 2005, la un nivel constant, de aproape 13.000 pe an: 12.986 în 2006 și 12.651 în 2025. În 2026 au ajuns deja la 9.156, până la începutul lunii octombrie.

„Inteligența artificială, BIM-ul, decarbonizarea, schimbarea climatică, industrializarea construcțiilor nu sunt teme pentru conferințele din 2030, ele ne influențează azi profesia", a declarat dr. arh. Sergiu Petrea, președintele OAR București.

Președintele OAR, Ștefan Bâlici, a vorbit despre „o dublă responsabilitate": față de arhitecții care au construit Ordinul și față de potențialul arhitecturii de a produce bine în societate.

Foresight 2051: AI și riscurile climatice

Pentru a anticipa următoarea etapă, OAR București derulează, împreună cu specialistul în foresight Bülent Duagi, un exercițiu care analizează evoluția profesiei până în 2051. Analiza pornește de la două incertitudini majore.

Prima este impactul inteligenței artificiale, de la amplificarea capacității arhitecților, cu judecata și responsabilitatea păstrate la oameni, până la preluarea de către AI a celei mai mari părți a proiectării și a verificării conformității. A doua privește presiunile climatice și seismice, de la o evoluție graduală până la suprapunerea unor șocuri severe: căldură extremă, inundații și un cutremur major.

Despre riscul seismic al Capitalei, Semnal a scris și în Cutremur în București: câte clădiri riscă, după planul 2026, dar și în Apartamente turistice în clădiri cu risc seismic în București.

Din combinarea celor două axe rezultă patru scenarii, folosite ca ipoteze de lucru pentru a identifica de ce va avea nevoie profesia: formarea juniorilor, învățarea continuă, sustenabilitatea economică a birourilor și pregătirea instituțiilor pentru schimbare.

„Nu se mai pune problema dacă profesia se va schimba, pentru că se schimbă deja. Problema este dacă vom fi autorii schimbării sau doar o vom constata", a subliniat Sergiu Petrea.

Trei direcții și parteneriatul BITT

Concluziile preliminare ale consultării membrilor, derulată în cele 100 de zile de mandat ale noii conduceri, conturează trei direcții:

  • sustenabilitatea practicii: predictibilitate în autorizare, o relație mai clară cu administrația, reprezentare reală și sprijin pentru accesul în profesie prin stagiu și mentorat;
  • redefinirea valorii arhitectului: pe măsură ce AI automatizează sarcini, judecata profesională, coordonarea și asumarea responsabilității trebuie să devină vizibile pentru beneficiari și societate;
  • încrederea și lucrul împreună: participare, continuitate între mandate și o relație constructivă cu OAR Național.

Cu ocazia aniversării, filialele București, Iași, Timiș și Transilvania au semnat parteneriatul strategic BITT. Acordul vizează sprijinul reciproc pentru inițiativele dedicate membrilor, simplificarea proceselor care influențează practica arhitecturală și construirea unei baze comune de cunoștințe, instrumente și bune practici.

„Credem că OAR București trebuie să treacă într-o altă etapă. De la Ordinul care administrează profesia, la Ordinul care încearcă să o construiască prin parteneriate solide și dialog", a explicat Sergiu Petrea.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.