Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru 2026 dă cele mai recente cifre oficiale despre clădirile expertizate seismic și despre efectele posibile ale unui cutremur major. La 17 aprilie 2026, în București erau 415 clădiri în clasa de risc seismic I (RsI), cea cu „bulină roșie”, dintr-un eșantion pe care documentul îl descrie drept „reprezentativ, dar incomplet”.
Câte clădiri sunt pe clase de risc
Cifrele vin din lista clădirilor expertizate tehnic, administrată de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), citată în plan. Situația la 17 aprilie 2026:
- 415 clădiri în clasa RsI;
- 491 în clasa RsII;
- 157 în clasa RsIII;
- 12 în clasa RsIV;
- 116 clădiri consolidate;
- 144 neîncadrate în categoria de urgență sau în clase de risc corespunzătoare;
- 1.458 încadrate într-o categorie de urgență, fără clasă de risc corespunzătoare.
Ultima categorie e cea mai numeroasă. Categoriile de urgență sunt mai vechi decât clasele de risc actuale, iar documentul le trece separat, ca „neîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare”. Planul nu spune câte dintre ele ar intra în RsI la o expertiză nouă. Semnal a scris și despre estimarea de 20.000 de clădiri care ar necesita consolidare, o cifră care nu apare în planul din 2026.
Ce spune planul despre pericolul din Vrancea
Principala sursă seismică ce poate produce pagube în Capitală este zona Vrancea. Documentul arată că la adâncimi intermediare, de regulă între 60 și 180 km, se produc cutremure de peste 7 grade Mw, statistic două-patru pe secol. Cel mai puternic cutremur posibil în zonă este estimat la 8,1 Mw, conform proiectului RO-RISK citat în plan.
Ultimele cutremure mari, așa cum le enumeră documentul:
- 10 noiembrie 1940: 7,7 Mw, 150 km adâncime; aproximativ 300 de morți în București, în majoritate la prăbușirea Blocului Carlton;
- 4 martie 1977: 7,4 Mw, 94 km adâncime; 1.424 de morți în București, în mare parte prin prăbușirea a 32 de clădiri înalte sau medii, construite predominant în perioada interbelică;
- 31 august 1986: 7,1 Mw, 131 km adâncime;
- 30 mai 1990: 6,9 Mw, 91 km adâncime; doi morți în București și nicio clădire prăbușită.
Față de cutremurul din 1977, pierderile umane și materiale din Capitală au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul pe țară. În municipiu trăiește circa 10% din populația țării și se află peste 15% din producția industrială, motiv pentru care planul consideră că riscul seismic a crescut în ultimii ani.
Cele trei scenarii de cutremur
Planul preia scenariile din Concepția Națională de Răspuns Post-Seism (ediția 2021), calculate cu sistemul SeisDaRo al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Sunt estimări, nu predicții.
- Scenariul 1A (între 7,4 și 8,1 Mw, la 90-110 km adâncime, epicentru în Vrancea): între 838 și 33.569 de clădiri rezidențiale grav afectate în București și între 739 și 19.234 în Ilfov;
- Scenariul 1B (între 7,4 și 7,7 Mw, la 130-150 km, Vrancea): între 430 și 2.608 în București și între 362 și 2.448 în Ilfov;
- Scenariul 1C (între 7,3 și 7,5 Mw, la 130-150 km, epicentru în Buzău): între 667 și 1.774 în București și între 550 și 1.655 în Ilfov.
La nivel național, estimările maxime ajung la peste 350.000 de clădiri rezidențiale grav avariate și peste 45.000 de persoane grav rănite sau decedate în scenariul 1A. În 1B cifrele sunt de peste 95.000 de clădiri și peste 28.000 de persoane, iar în 1C de peste 52.000 și peste 14.000.
Unde e vulnerabil orașul
Documentul enumeră circa 321 de clădiri de locuit de la cinci niveluri în sus, construite până în 1945, fără măsuri antiseismice adecvate. Printre alte elemente expuse, planul menționează:
- rețeaua de gaze naturale, de circa 910 km, din conducte de oțel;
- peste 450 de obiective de învățământ;
- circa 562 de unități sanitare, dintre care 55 sunt spitale;
- rețeaua de termoficare, de 437 km;
- rețeaua de apă, de peste 2.050 km;
- circa 35 km de metrou cu vulnerabilitate medie.
Centrul Istoric apare în plan ca zonă cu risc seismic ridicat. Documentul include și o hartă a zonelor care ar putea deveni inaccesibile prin prăbușirea clădirilor din clasele RsI și RsII.
Ce obligații au autoritățile
Evaluarea nivelului de protecție seismică a unei clădiri o face un expert tehnic atestat, iar preocuparea pentru ea revine deținătorilor. Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale ale sectoarelor trebuie, potrivit planului, să monteze panouri de înștiințare la toate intrările clădirilor de locuit încadrate în RsI, în 60 de zile de la primirea raportului de expertiză. Ele pot finanța, integral sau parțial, expertizarea, proiectarea și execuția lucrărilor pentru clădirile RsI care nu intră în programul național de consolidare.
Primăria Capitalei și primăriile de sector trebuie să identifice, să inventarieze și să evalueze vizual rapid imobilele din RsI, precum și să notifice proprietarii despre obligațiile lor. Pentru cei care locuiesc într-un bloc vechi, Semnal a publicat și un material despre ce trebuie verificat la un apartament în bloc vechi.
Ce trebuie reținut
Documentul consultat este proiectul de hotărâre pentru aprobarea planului, avizat pentru Consiliul General; în exemplarul consultat, data ședinței de adoptare nu este completată. Lista completă a imobilelor, cu adrese și clase, se găsește pe site-ul AMCCRS, iar cifrele din ea se actualizează periodic. O clădire care nu apare pe listă nu este neapărat sigură: planul spune doar că eșantionul e incomplet.
