O reformă a Codului administrativ, adoptată prin Legea 165/2026, schimbă modul în care sunt definite și organizate mai multe funcții din administrația publică, introduce niveluri noi de carieră pentru funcționarii publici de execuție și impune ca fișele de post să includă, alături de atribuții, și competențele profesionale necesare ocupării fiecărui post. O parte dintre prevederi se aplică începând cu 1 ianuarie 2027.
Bogdan Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, a explicat pentru Adevărul că modificările din 2026 trebuie privite în contextul mai larg al intervențiilor repetate asupra Codului administrativ din acest an, dintre care OUG nr. 7/2026 și Legea 165/2026 au avut cel mai mare impact mediatic.
Dispar birourile, cresc funcțiile de conducere
Una dintre schimbările structurale importante este eliminarea noțiunii de „birou" din organizarea instituțiilor publice, alături de funcția de „expert". Potrivit lui Fârșirotu, desființarea birourilor a fost însoțită de înmulțirea posturilor de director adjunct sau director general adjunct, poziții mai bine plătite decât funcția de șef de birou pe care o înlocuiesc, cu efecte asupra cheltuielilor bugetare.
Fișa postului, legată de competențe profesionale
Pentru funcțiile vizate, fișa postului nu va mai descrie doar atribuțiile, ci și cunoștințele, aptitudinile și abilitățile necesare ocupării acelui post, unele stabilite prin lege, altele la nivelul instituției. Fârșirotu a atras atenția asupra dificultății practice a acestei schimbări, întrebându-se retoric dacă superiorii ierarhici au pregătirea necesară pentru a evalua corect competențe tot mai complexe.
Potrivit acestuia, noile reguli privind competențele se aplică, în această etapă, în special personalului din administrația centrală, nu și celui din administrația locală sau categoriilor cu statute speciale.
Trei niveluri noi pentru funcționarii de execuție
Cariera funcționarilor publici de execuție, organizată tradițional pe patru grade — debutant, asistent, principal și superior — se extinde prin introducerea a trei niveluri suplimentare în cadrul gradului superior, disponibile pentru funcționarii din clasa I. Măsura permite avansarea profesională și după atingerea gradului maxim, fără trecerea obligatorie într-o funcție de conducere, dar implică, potrivit lui Fârșirotu, și creșteri salariale, deci bugetare, care nu au fost prezentate explicit în spațiul public.
Termene diferite pentru administrația centrală și cea locală
Aplicarea noilor reguli nu este uniformă: pentru administrația publică locală, prevederile privind organizarea și desfășurarea concursurilor au termen de aplicare 31 decembrie 2030, cu peste patru ani mai târziu decât pentru alte categorii de personal. Funcționarii din administrația locală sunt exceptați, în această etapă, și de la regulile privind fișele de post bazate pe competențe.
Posturi contractuale, transformate în funcții publice
Reforma reglementează și personalul contractual, ale cărui condiții de carieră se apropie tot mai mult de cele ale funcționarilor publici. Legea prevede obligația transformării unor posturi contractuale în funcții publice atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite, măsură care, potrivit lui Fârșirotu, va genera costuri bugetare suplimentare, salariile funcționarilor publici fiind semnificativ mai mari decât cele ale personalului contractual.
Experții devin consilieri, apar 18 domenii funcționale
Funcția de expert din clasa I este eliminată pentru categoriile vizate și transformată în funcția de consilier, cu păstrarea gradului profesional, transformare obligatorie până la 1 ianuarie 2027. Fârșirotu a criticat tendința ca tot mai multe categorii de personal din administrație să fie denumite generic „consilieri". Reforma introduce și 18 „domenii funcționale" noi, pe care Fârșirotu le vede drept un posibil instrument de redistribuire informală a posturilor între compartimente, fără reflectarea reală în organigramă.
Reclasificarea, nu echivalentă cu pierderea postului
Revizuirea fișelor de post și transformarea unor funcții nu presupun automat încetarea raportului de muncă al angajatului. Instituțiile trebuie să reclasifice fiecare post potrivit noilor reguli și să actualizeze atribuțiile și competențele aferente, fără ca acest proces, prin el însuși, să echivaleze cu o concediere — situație diferită de o eventuală reorganizare separată care ar presupune desființarea de posturi.
Critici privind viteza adoptării legii
Fârșirotu a criticat modul în care a fost adoptată cea mai recentă modificare a Codului administrativ, semnalând că legea a trecut prin ambele Camere ale Parlamentului în doar trei zile, cu consecințe asupra transparenței dezbaterilor. În opinia sa, reforma ar fi trebuit să urmărească mai clar simplificarea reală a procedurilor pentru cetățeni, rămânând de văzut în ce măsură noile reguli vor produce efecte concrete dincolo de actualizarea formală a documentelor administrative.
