Noua salarizare mărește veniturile șefilor din stat

Șefii din administrația centrală câștigă mai mult

Noua lege a salarizării unice aduce creșteri importante pentru funcțiile de conducere din administrația publică centrală, potrivit analizei coeficienților din grilă. În timp ce salariile șefilor urcă semnificativ, funcțiile de execuție rămân la un nivel mult mai jos, ceea ce lărgește diferențele dintre cele două categorii de personal.

Documentul analizat arată că un consilier, expert sau consilier juridic ajuns la gradația maximă rămâne la un coeficient de 2,5, echivalentul a 10.250 de lei brut. În schimb, pentru funcțiile de conducere sunt prevăzute sume mai mari, cu efect direct asupra veniturilor lunare.

Diferențe mari între execuție și conducere

Potrivit grilei prezentate, un secretar general ajunge la un coeficient de 5,50, adică 22.550 de lei brut. Un director general are coeficient 5,23 și un salariu brut de 21.443 de lei, iar un director ajunge la 4,86, respectiv 19.926 de lei brut. Pentru șefii de serviciu și de birou, valorile sunt de 17.794 de lei brut și, respectiv, 15.703 lei brut.

În termeni net, articolul de referință arată că funcțiile de conducere ar urma să primească majorări de aproximativ 2.000 - 3.000 de lei. Exemplul oferit este cel al unui director care, de la un salariu de aproximativ 9.000 de lei net, ar urca la 11.557 de lei net.

Decalajul dintre șef și subaltern se adâncește

Analiza citată mai arată că diferența dintre un consilier superior și un șef de serviciu ajunge la 1,84 puncte de coeficient. În bani, acest decalaj este estimat la 7.544 de lei brut, adică 4.375 de lei net. În acest context, noua salarizare schimbă semnificativ raportul dintre munca de execuție și cea de coordonare.

Textul atrage atenția că această structură salarială poate crea tensiuni în instituții, mai ales acolo unde diferențele dintre responsabilități nu sunt reflectate proporțional în venituri. În administrația publică, astfel de dezechilibre pot afecta motivația angajaților care lucrează direct la dosare, avize și proceduri.

Contextul reformei salariale

Noua grilă este prezentată ca parte a unei reforme mai ample a salarizării din sectorul public. În forma descrisă de analiza publicată, accentul cade pe funcțiile de vârf din Guvern, ministere, Parlament și Administrația Prezidențială, unde coeficienții sunt ridicați considerabil față de nivelurile de execuție.

În lipsa unor explicații suplimentare privind criteriile de stabilire a acestor diferențe, dezbaterea rămâne concentrată pe echilibrul dintre responsabilitate, vechime și nivelul de conducere. Pentru angajații din administrație, miza nu este doar nivelul salariului, ci și modul în care noua lege redefinește ierarhia internă a instituțiilor.