Forțele americane și-au încheiat miercuri retragerea din ultimele baze rămase în Irak, potrivit France24, finalizând un acord de retragere convenit sub fostul președinte Joe Biden și dus la capăt de administrația lui Donald Trump. Retragerea vine în plin conflict al Statelor Unite cu Iranul, țară care deține influență în Irak prin grupări armate aliate.
Plecarea trupelor americane este considerată o victorie de Teheran și de aliații săi din regiune. Ea survine la 23 de ani după ce forțele conduse de SUA l-au înlăturat pe dictatorul Saddam Hussein, declanșând atunci o perioadă de haos care a culminat cu apariția gruparii Stat Islamic.
Îngrijorări privind capacitatea forțelor irakiene
Deși retragerea forțelor americane este, în linii mari, susținută de populația irakiană, unii se tem că forțele de securitate antrenate și finanțate de Statele Unite nu pot proteja singure țara. În peste douăzeci de ani de război, 4.500 de militari americani și-au pierdut viața în Irak.
„Lecția ultimelor două decenii este că vidurile de securitate pot fi extrem de periculoase”, a spus Jassim al-Bahadli, analist irakian care consiliază forțele de securitate ale țării, citat de France24.
Forțele americane au invadat Irakul în 2003 și au ocupat țara, instalând un guvern condus de șiiți și purtând o campanie de contrainsurgență de ani de zile, mai întâi împotriva loialiștilor lui Saddam, apoi împotriva al-Qaeda, înainte de a se retrage la finalul lui 2011. S-au întors mai puțin de trei ani mai târziu pentru a ajuta forțele irakiene să învingă gruparea sunnită Stat Islamic, într-un război major purtat între 2014 și 2017.
Potrivit France24, aproape de două ori mai mulți americani au murit în operațiunea din Irak decât în războiul paralel din Afganistan, care s-a încheiat cu o retragere americană abruptă în 2021. În conflictul din acest an cu Iranul, șapte dintre cei optsprezece militari americani listați ca decedați se aflau în Irak, ultimul fiind un sergent al armatei, mort în timpul detonării controlate a unei drone la o bază de lângă Erbil, în iulie.
Iranul și aliații săi, prezentați drept câștigători
Iranul, care afirmă că obiectivul său final este forțarea trupelor americane să părăsească întreaga regiune a Orientului Mijlociu, prezintă retragerea din Irak drept un triumf pentru „axa rezistenței”, rețeaua sa de grupări armate aliate din regiune.
„Ceea ce este îngrijorător nu este neapărat intervenția directă a Iranului, ci posibilitatea ca grupările proxy iraniene să se simtă tot mai încurajate în absența unei prezențe militare occidentale. Aceste grupări ar putea încerca să își extindă rolul în modelarea politicilor de stat și în consolidarea prezenței lor în instituțiile-cheie”, a spus analistul politic Ahmed Younis, citat de sursa menționată.
Oficiali irakieni din securitate, atât din guvernul federal, cât și din regiunea kurdă semi-autonomă din nord, avertizează că retragerea americană riscă să dea o nouă viață luptătorilor Stat Islamic, care, deși califatul lor autoproclamat a fost învins cu aproape un deceniu în urmă, păstrează o rețea de celule adormite.
La apogeul lor, militanții au ocupat o treime din Irak și au ucis mii de oameni, inclusiv sute filmați chiar de ei în timp ce erau împușcați într-o fostă bază militară americană.
Întrebarea centrală: are Irakul un plan de rezervă
Trupele americane furnizau forțelor de securitate irakiene informații critice despre mișcările Stat Islamic, precum și supraveghere și recunoaștere aeriană.
„Cea mai importantă întrebare acum este dacă instituțiile de securitate ale Irakului au pregătit un plan B viabil pentru faza de după coaliție”, a spus generalul irakian în retragere Mohammed al-Jubouri, care a condus o brigadă în războiul împotriva Stat Islamic, citat de France24. Unul dintre cele mai grave scenarii, potrivit acestuia, ar fi ca Stat Islamic să obțină drone înarmate.
Detaliile privind un eventual plan de securitate post-retragere al autorităților irakiene nu au fost făcute publice.
Retragerea are loc pe fondul unui conflict activ între Statele Unite și Iran, care afectează și economii aflate la mare distanță de Orientul Mijlociu: producția industrială a Japoniei a scăzut în august, pe fondul incertitudinii prelungite legate de Strâmtoarea Ormuz, potrivit datelor citate de Japan Times.
