Lift pentru viață: ce blocuri comuniste pot intra în program?

Programul ajunge în Parlament, dar aplicarea rămâne limitată

Camera Deputaților a adoptat recent legea Programului Național de Accesibilizare a Locuințelor „Lift pentru viață”, care urmărește montarea de ascensoare în blocurile de trei etaje sau mai multe construite fără această dotare. Deși măsura este prezentată ca o soluție pentru persoanele vârstnice și pentru cele cu mobilitate redusă, specialiștii atrag atenția că nu toate imobilele vizate vor putea fi adaptate tehnic.

Legea a trecut deja și de Senat și prevede un program multianual coordonat de Ministerul Dezvoltării și de Ministerul Proiectelor Europene. Sunt vizate condominiile cu trei sau mai multe niveluri supraterane, care nu au fost prevăzute cu lift din proiectul inițial. Sunt exceptate clădirile clasate sau în curs de clasare ca monumente istorice, precum și cele încadrate în clasele de risc seismic RsI sau RsII.

Lipsa spațiului din jurul blocului, primul obstacol

Potrivit inginerului constructor Matei Sumbasacu, fondatorul asociației Re:Rise, principala problemă este legată de spațiul disponibil în jurul clădirii. În varianta tehnică avută în vedere de lege, lifturile ar urma să fie montate pe fațadele exterioare, ceea ce presupune existența unei curți sau a unui perimetru liber suficient pentru instalarea structurii.

„Din punct de vedere tehnic, legea are mai multe limitări inerente. În primul rând, vorbim despre ascensoare care ar urma să fie montate în exteriorul clădirilor, pe una dintre fațade. Asta înseamnă că blocul trebuie să dispună de un spațiu pretabil în jurul lui”, a explicat Sumbasacu pentru „Adevărul”. El a arătat că această condiție poate fi îndeplinită mai ușor în unele cartiere-dormitor, dar mult mai rar în zonele centrale ale marilor orașe.

Blocurile vechi pot cere intervenții complexe

Specialistul a comparat această situație cu lucrările de consolidare seismică prin exoschelet, aflate în fază pilot în București. Și în acel caz, a spus el, lipsa spațiului perimetral poate bloca montarea unei structuri exterioare. În practică, asta înseamnă că unele blocuri comuniste vor necesita soluții tehnice mai complicate sau nu vor putea fi incluse deloc în program.

În plus, fiecare clădire are o configurație proprie, iar adaptarea pentru un lift exterior poate implica verificări suplimentare privind structura, accesul, amplasarea și compatibilitatea cu fațada. Din acest motiv, legea nu garantează o aplicare uniformă la nivel național, chiar dacă obiectivul ei este unul social și administrativ clar.

Finanțarea vine din mai multe surse

Programul va fi finanțat din fonduri europene, transferuri de la bugetul de stat și, în anumite cazuri, din bugetele locale sau din contribuțiile asociațiilor de proprietari. Prima etapă este prevăzută ca un proiect pilot derulat pe 18 luni, perioadă în care autoritățile urmează să testeze modul în care poate fi aplicată legea în teren.

În teorie, „Lift pentru viață” poate îmbunătăți accesul în locuințe pentru mii de persoane. În practică însă, succesul programului va depinde de numărul blocurilor care îndeplinesc condițiile tehnice și de capacitatea autorităților de a găși soluții pentru imobilele cu restricții de amplasament sau de structură.

Astfel, deși legea deschide o direcție nouă pentru accesibilizarea locuințelor, implementarea ei va fi determinată de realitatea fondului construit, în special în orașele aglomerate, unde spațiul disponibil rămâne principala limitare.