Sănătate

Spitalele europene rămân nepregătite pentru crize majore

O analiză publicată vineri arată că sistemele sanitare europene au vulnerabilități în pregătirea pentru crize, iar riscurile biologice sunt pe primul loc.

de Marian Tomita · · Asistat de AI

Corpsmani navali în uniformă de camuflaj așteaptă o ambulanță cu girofaruri albastre la intrarea Spitalului Naval Rota, Spania, în timpul unui exercițiu cu victime multiple din iunie 2026
Corpsmani navali în uniformă de camuflaj așteaptă o ambulanță cu girofaruri albastre la intrarea Spitalului Naval Rota, Spania, în timpul unui exercițiu cu victime multiple din iunie 2026

Sistemele sanitare europene prezintă încă vulnerabilități importante în pregătirea pentru crize majore, de la conflicte armate și atacuri asupra spitalelor până la amenințări biologice sau chimice. Concluzia apare într-o analiză publicată vineri, 13 noiembrie, citată de Digi24 după News.ro. Capacitatea de răspuns diferă mult de la o țară la alta, iar oficialii europeni și NATO cer măsuri urgente.

Printre cele mai grave riscuri, Comisia Europeană pune pe primul loc amenințările biologice. Oficialii cer și rezerve sigure de medicamente, personal pregătit pentru un număr mare de pacienți și planuri clare de intervenție.

Ce arată analiza despre spitalele europene

Potrivit relatărilor, capacitatea unui sistem sanitar de a face față unei crize depinde de trei elemente. Primul este existența unor planuri de intervenție. Al doilea este asigurarea rezervelor de medicamente și echipamente. Al treilea este pregătirea personalului pentru gestionarea unui număr mare de pacienți.

Un spital rezistent trebuie să primească valuri de victime și să continue, în același timp, să trateze bolnavii cronici și urgențele zilnice. Gândul, care detaliază analiza, notează că experții europeni și cei militari insistă pe acest echilibru.

Un raport separat al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), publicat la 29 octombrie, ajunge la concluzii apropiate. Primul ciclu de evaluări ale pregătirii pentru urgențe de sănătate publică, început în 2024, a găsit progrese la supraveghere și în laboratoare. Rămân însă probleme legate de lipsa personalului, de schimbul de date și de aplicarea planurilor de urgență, potrivit EMJ.

Riscul biologic și rolul inteligenței artificiale

Una dintre principalele preocupări ale Comisiei Europene este creșterea riscurilor biologice. Laurent Muschel, director general adjunct al Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA), avertizează că inteligența artificială poate deveni o armă periculoasă fără supraveghere strictă.

Oficialul spune că tehnologia este utilă pentru dezvoltarea de medicamente noi, dar poate „ajuta și persoane rău-intenționate să dezvolte instrumente foarte puternice”. Declarația a fost făcută pentru Euronews și reluată de Gândul. Astfel de tehnologii ar putea fi folosite inclusiv pentru crearea unor virusuri periculoase.

Antivirale și anticorpi cu acțiune largă

Pentru riscurile chimice, biologice, radiologice sau nucleare, instituția europeană susține dezvoltarea de antivirale și de anticorpi cu acțiune largă. Aceste tratamente le-ar permite medicilor să intervină imediat, înainte de a afla ce virus sau ce substanță a provocat îmbolnăvirea.

Stocuri de urgență pentru medicamente și echipamente

A doua prioritate a Comisiei este ca spitalele să nu rămână fără medicamente, vaccinuri sau echipamente de protecție în plină criză. Prin HERA, Bruxelles-ul verifică punctele slabe ale lanțurilor de aprovizionare, de la transport la depozitare și distribuție.

Uniunea Europeană își constituie și depozite strategice prin programul rescEU. Rezervele de medicamente și materiale sanitare pot fi trimise rapid în orice stat membru lovit de o urgență majoră, când resursele proprii nu mai ajung.

Vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare nu este o temă nouă. Semnal a relatat în aprilie cum războiul din Orientul Mijlociu taie rutele aeriene pentru medicamente. Iar motivele pentru care Bruxelles-ul insistă pe kitul de urgență de 72 de ore se leagă de aceeași logică a pregătirii pentru urgențe.

Lecțiile războiului din Ucraina

Războiul din Ucraina a arătat cât de greu este să menții un sistem medical activ când spitalele și ambulanțele devin ținte. Jarno Habicht, fost șef al biroului OMS din Ucraina, explică faptul că un conflict pune presiune uriașă pe secțiile de traumatologie, recuperare și sănătate mintală, mai ales în cazul miilor de oameni cu amputații.

Clădirile sigure contează, dar decisiv rămâne personalul. Medicii, asistenții și personalul de sprijin trebuie plătiți, instruiți și echipați corespunzător, ca să nu abandoneze munca în momentele critice.

Avertismentul serviciilor medicale militare din NATO

Generalul de brigadă Petter Iversen, președintele Comitetului șefilor serviciilor medicale militare din NATO, spune că unele state au început să pregătească mai multe paturi de spital. Aprovizionarea rămâne însă o problemă majoră. Statele au nevoie de stocuri, de capacități de depozitare și de o bază industrială extinsă, care să producă materiale medicale pe toată durata unei crize.

Aceste cerințe se regăsesc în regulile de pregătire adoptate de NATO în septembrie 2026. Documentul obligă statele aliate să aibă planuri clare pentru situații cu victime multiple, rezerve suficiente de sânge, medicamente și echipamente și antrenamente comune între medicii civili și cei militari.

Ce urmează

Relatările citate nu menționează un calendar comun pentru aplicarea acestor măsuri. Ele indică însă direcția: planuri de intervenție testate, stocuri verificate periodic și personal instruit pentru valuri de pacienți. Diferențele dintre țări rămân miza principală a pregătirii.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.